Pe data de 16 decembrie, stil nou, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Proroc Agheu. El s-a născut în Babilon și a viețuit cu 470 de ani înainte de Hristos. Încă de la o vârstă fragedă a venit în Ierusalim împreună cu iudeii aduși de Zorobabel și de arhiereul Iosua și a fost unul dintre ultimii proroci ai Vechiului Testament. După ce iudeii au venit din robie, au început să reconstruiască templul, așa cum își promiseseră atunci când erau încă în robie, că, dacă vor scăpa, vor reconstrui Templul Sfânt. Dar fiind cuprinși de grijile pământești, foarte mulți evrei renunțaseră la acest gând. În acest caz, Dumnezeu ridică în mijlocul evreilor pe Prorocul Agheu și pe tânărul Proroc Zaharia, care s-au prezentat înaintea lui Zorobabel și a arhiereului Iosua rugându-i să îndemne poporul la refacerea templului și la reînceperea lucrului.
La 16 decembrie, după calendarul bisericesc pe stil vechi este cinstit Sfântul Ioan Tăcutul, episcop al Coloniei (Armenia) și, mai târziu, călugăr la mănăstirea Sfântul Sava din Ierusalim.
Născut în anul 454 , în orașul Nicopolis din Pontus, lângă Marea Neagră, a început de tânăr să studieze Sfânta Scriptură și s-a cufundat, adeseori, în singurătate și rugăciune. După moartea părinților săi, în 471, a folosit moștenirea primită pentru a înălța o biserică dedicată Maicii Domnului (Theotokos). A devenit călugăr la vârsta de 18 ani și a dus o viată ascetică, de post și rugăciune. În cel de-al zecelea său an de episcopie, s-a confruntat cu acțiunile anticlericale ale cumnatului său, Pazinikos , noul guvernator al provinciei. Copleșit de certuri lumești cărora nu le putea face față, Ioan Tăcutul a plecat în secret la Ierusalim, unde, înlăcrimat, i-a cerut lui Dumnezeu să îi arate unde să trăiască și să-și găsească mântuirea. Drept urmare a rugii sale, a apărut pe cer o stea strălucitoare, care l-a călăuzit la mânăstirea (Lavra) Sfântului Sava.
Sfântul Ioan Tăcutul a petrecut 66 de ani la Lavra Sfântului Sava. Prin eforturile sale constante, rugăciunea sa neîntreruptă și umila-i înțelepciune, a primit darul Sfântului Duh. Rugăciunile sale au dat naștere la multe minuni și a devenit vestit pentru capacitatea sa de a cunoaște gândurile oamenilor. I-a vindecat pe bolnavi si pe cei posedați de diavol. Ioan Tăcutul și-a dat obștescul sfârșit în anul 558, la vârsta de 104 ani.
Credința strămoșească afirma că oamenii trebuie să petreacă această zi mai mult în tăcere. Ei credeau că această tăcere le va aduce noroc. I se rugau Sfântului Ioan Tăcutul pentru tratarea diferitor boli.
Calendarul popular spune că dacă în această zi zăpada cade pe pământ gol, în anul următor recolta va fi slabă. Dacă e vânt puternic, vremea în a doua jumătate a lunii decembrie va fi vântoasă. Dacă pe călin n-au rămas pomușoare, vin gerurile. Cu cât e mai caldă această zi, cu atât mai puține zile geroase vor fi în decursul iernii.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com