La 21 septembrie, stil nou este cinstit Sfântul Apostol Codrat. El a fost unul dintre cei Șaptezeci de Apostoli ai Mântuitorului și a trăit în secolul al II-lea. A răspândit Evanghelia în Atena și prin predicile sale a reușit să ducă la prăbușirea și distrugerea idolilor. Păgânii au avut o aversiune puternică față de Sfântul Codrat și l-au agresat cu pietre, l-au închis în temniță și l-au lăsat să moară de foame. Sfântul Codrat a redactat o Apologie a creștinismului, pe care i-a înmânat-o împăratului Adrian. Această carte a impresionat profund pe împăratul Adrian, care a emis un decret de încetare a persecuțiilor împotriva creștinilor, cu excepția situațiilor în care erau implicați în infracțiuni civile grave.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, la 21 septembrie este prăznuită Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Sfânta Maria Mică marchează începutul noului An Bisericesc, debutând pe data de 1 septembrie. Fecioara Maria s-a născut într-o familie cu părinți în vârstă. Tatăl ei, Ioachim, era din seminția lui David, iar mama ei, Ana, din cea a lui Aaron. Venirea pe lume a Fecioarei Maria a fost răspunsul la rugăciunile celor doi. Despre Nașterea Maicii Domnului, Sfânta Scriptură oferă puține detalii, dar se găsesc relatări în anumite scrieri precum Protoevanghelia lui Iacov, datând din secolul al II-lea. Fecioara Maria, născută în mod natural din părinții binecredincioși Ioachim și Ana, a fost aleasă să aducă pe lume pe Mântuitorul Iisus Hristos. Nașterea Maicii Domnului este celebrată și în rândul creștinilor ortodocși copți, creștinilor ortodocși etiopieni și în Biserica siriană, care s-a despărțit de Biserica Ortodoxă după cel de-al patrulea sinod ecumenic. Prin urmare, această sărbătoare se situează cronologic între al treilea sinod ecumenic (431) și al patrulea sinod (451). Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului a fost introdusă în vestul creștin pe timpul papei Serghie I (687-701).
În vechime, după semnele timpului din această zi, oamenii se orientau la prezicerea stării vremii în iarna ce urma și a recoltei viitoare. Dacă frunzele încep să cadă mai devreme ca de obicei, iarna va fi timpurie. Dacă e vreme frumoasă, toamna va fi caldă. Pe brazi sunt multe conuri, următorul an va fi bogat în recolte de cereale și castraveți. Pe pomi sunt multe mreje de păianjen, este semn de vreme caldă. Dacă la răsăritul sau la apusul soarelui cerul este roșu, e a vreme ploioasă și vântoasă.
În prezent, în natură au avut loc mari schimbări climatice și unele din semnele timpului din vechime nu mai sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com