La 27 octombrie, stil nou, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Dumitru cel Nou-Basarabov. Sfântul Dumitru s-a născut în satul Basarabi, la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, pe vremea „imperiului” vlaho-bulgar, la Tarnovo, care a fost întemeiat de frații Petru și Asan.
Pentru că a iubit viața ascetică s-a retras într-o peșteră. Încă nu este cunoscut cât timp a trăit în această peșteră și când s-a stins din viață. Potrivit tradiției, înainte de a muri Sfântul Dumitru cel Nou s-a așezat singur între două lespezi de piatră, la fel ca într-un sicriu, iar în timp a fost acoperit de apele râului. Moaștele sfântului au rămas mult timp sub apa râului până când i s-a arătat unei copile care pătimea de duh necurat. Atunci Sfântul i-a spus: „Dacă părinţii tăi mă vor scoate din apă, eu te voi tămădui”. Părinții fetei au mers la locul indicat, lângă râul Lom, unde au găsit trupul neputrezit al Sfântului între două pietre. Moaștele Cuviosului Dumitru au fost duse și așezate în biserica din Basarabi.
La 27 octombrie (9 noiembrie conform calendarului iulian), în Ucraina este ziua de pomenire a Sfântului Nestor Cronicarul de la Peșteri. Nestor Cronicarul a rămas în istoria Ortodoxiei ca fiind autorul nemuritoarei „Povestiri anilor trecuți”, considerată una dintre cele mai mari opere a literaturii mondiale. Nestor Cronicarul s-a născut în secolul al XI-lea la Kiev. La vârsta de 17 ani a mers să studieze la Mănăstirea Peșterilor din Kiev, mai târziu a fost hirotonit ierodiacon. Nestor și-a dedicat mult timp studiilor și mai ales scrisului. Se știe că, în 1091, când s-a decis mutarea moaștelor Sfântului Teodosie de la Peșteră în biserică, Nestor a făcut-o personal. Nestor a fost cel care a creat cea mai veche dintre cronicile rusești vechi din secolul al XII-lea, „Povestea anilor trecuți”, și a devenit, de asemenea, faimos ca autor al lucrărilor despre cneazul Volodymyr și despre Creștinarea Rusiei. Călugărul a descris și viața altor sfinți de la Pecerska Lavra. Nestor a murit la 27 octombrie 1114. Moaștele sfântului se află în Peșterile apropiate ale Mănăstirii Peșterilor din Kiev.
În această zi, pe stil vechi, este cinstită Cuvioasa Parascheva. Ea a devenit cunoscută în urma minunilor pe care le-a înfăptuit de-a lungul vieții, dar și după moarte. Sfânta Parascheva mai este cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Vineri. De fapt, este vorba despre o adaptare locală a zeiței Venera. Se spune că Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu și pentru femeile însărcinate. Se crede în popor că este bine să împarți din bucățele tale unor copii sărmani. Și astfel vei avea parte de ocrotirea Sfintei la naștere, iar nașterea ta va fi una ușoară, fără dureri.
De Sfânta Parascheva nu este bine să se consume nuci sau orice alte fructe care au forma crucii, căci aduc pagubă și necazuri.
Tradiția populară spune că, dacă în această zi este soare, așa va fi în toate zilele de sărbătoare de peste an. Dacă pe drumuri e noroi, peste patru săptămâni va sosi iarna adevărată. Dacă stelele pe cer sclipesc mai puternic, e semn de belşug în anul ce urmează. Dacă în această zi ninge, va fi vreme rea în luna mai. Dacă sunt multe pomușoare de scoruș, vara va fi ploioasă. Dacă a nins, adevărata iarnă va sosi peste 40 de zile. Dacă s-a schimbat brusc direcția vântului, luna noiembrie va fi ploioasă.
Trebuie să luăm în considerare faptul că în natură au avut loc mari schimbări și multe din aceste semne ale timpului nu mai sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com