La 29 octombrie, după calendarul pe stil nou, este sărbătorită Sfânta Muceniţă Anastasia Romana. Sfânta Muceniță Anastasia a trăit în timpul împăraților păgâni Deciu (249-253) și Valerian (253-260). Ea a rămas orfană de ambii părinți la vârsta de trei ani. Dar a fost luată spre creștere de stareța unei mânăstiri de lângă Roma, pe nume Sofia. Sfânta Anastasia s-a făcut cunoscută printre creștini datorită credinței sale, iar printre păgâni, datorita frumuseții trupești.
Când guvernatorul păgân Probus a auzit de frumusețea ei, a trimis soldați la mănăstirea în care aceasta trăia, ca să o aducă pe Anastasia înaintea lui. Ajunsă înaintea guvernatorului, ea și-a declarat credința în Hristos. Guvernatorul a încercat să o ademenească pe Anastasia, deoarece dorea să o ia de soție, apoi a trecut la amenințări. Însă, mucenița Anastasia a răspuns: „Gata sunt să mor pentru Dumnezeul meu nu doar o dată, ci şi de sute de ori, de este cu putință”. Şi a fost supusă multor chinuri.
Creştinii ortodocşi îl pomenesc la 29 octombrie, după calendarul pe stil vechi, pe Sfântul Mucenic Longhin sutaşul. El a trăit pe vremea lui Tiberiu cezarul din Capadochia, fiind sutaş sub ascultarea lui Pilat, guvernatorul Iudeii, şi a fost rânduit din porunca aceluia să slujească la cinstitele patimi ale lui Hristos şi la răstignire şi să păzească mormântul cu ceata sa de ostaşi. Văzând el minunile ce se făceau, cutremurul şi întunecarea soarelui, mormintele ce se deschideau, morţii care ieşeau afară şi pietrele care se despicau, a strigat tare, zicând: „Cu adevărat Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu”. Sutaşul Longhin, lăsându-şi slujba ce era pe seama lui şi mergând în ţara sa, propovăduia apostoleşte pe Hristos Dumnezeu. Pilat l-a pârât pe Longhin cu scrisori către Tiberiu cum că şi-a lăsat slujba şi se află în patria lui, propovăduind pe Hristos Dumnezeu. Şi Tiberiu îndată a trimis cu porunca lui de i-a tăiat capul şi lui, şi celor doi ostaşi ce erau cu el, şi i-au adus capul din Capadochia la Ierusalim ca să se încredinţeze Pilat şi iudeii de moartea sutaşului. Deci, i-au ascuns cinstitul cap afară din cetate în nişte gunoi. Şi peste mulţi ani, o femeie slăvită din Capadochia, pierzându-şi vederea ochilor, a mers la Ierusalim cu un fiu ce-l avea unic-născut, ca să poată să-şi găsească leacul orbirii la acele Sfinte Locuri; şi ajungând-o şi moartea fiului său, îşi plângea îndoita jale. Arătându-se în vis fericitul Longhin şi spunându-i cine este şi arătându-i unde era capul îngropat, a îndemnat-o să sape, să-l scoată de acolo, că se va tămădui la ochi şi îşi va vedea şi pe fiul său, că se află preamărit. Femeia, găsind gunoiul, săpă cu mâinile şi scoase capul sfântului şi îndată i s-a tămăduit vederea ochilor şi a văzut în vis pe fiul său că era împreună cu sfântul şi avea cinste acolo. Atunci a îngropat moaştele fiului său împreună cu capul sfântului; fiindcă aşa îi zisese sfântul prin vis; şi s-a dus la Capadochia, ca şi Saul, care, căutând asinii tatălui său, a dobândit împărăţia. Ea a zidit mucenicului o biserică foarte frumoasă şi, punând acolo muceniceştile moaşte, se îmbogăţi şi ea şi toţi credincioşii de izvoare de tămăduiri întru mărirea Domnului nostru Iisus Hristos.
În popor se crede că această zi este favorabilă pentru tratarea bolilor de ochi. Gospodinele puneau la aerisit hainele, pentru a scoate din ele energetica negativă. Este o zi bună pentru vânătoare şi culesul ciupercilor târzii.
Promoroaca de pe copaci prevesteşte că vremea se va încălzi. Dacă adie vând dinspre nord-vest, va fi vreme urâtă.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com