Pe data de 7 ianuarie, pe stil nou, creștinii îl cinstesc pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului. Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă. Sfântul Ioan Botezătorul este prăznuit la o zi distanţă de Bobotează, atunci când Domnul Iisus a fost botezat de Ioan, în râul Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era rudă cu Fecioara Maria, mama lui Iisus.
Sfântul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, cu rolul de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului şi a-l face cunoscut. Astfel, prin botezarea oamenilor în Iordan, el, de fapt, îi pregătea pentru adevăratul botez, cel în duh, pe care l-a adus Iisus Hristos. Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau. Ioan Botezătorul era milostiv şi umbla îmbrăcat într-o haină aspră din păr de cămilă, încins cu o curea din piele. Hrana lui erau locustele (un soi de arbore care nu mai există), deşi mulţi au tradus lăcuste, şi miere sălbatică. El a trăit într-o peşteră, în pustie, până a fost prins de Irod, întemniţat şi în cele din urmă ucis prin tăierea capului. Evanghelia mai spune că Irod a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustra mereu pe Irod pentru traiul său nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Aceasta a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse lui Irod, să ceară capul Botezătorului ca răsplată.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, la 7 ianuarie este sărbătorită Naşterea Domnului – Crăciunul. Sărbătoarea Crăciunului este cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă. Nașterea Domnului este considerată o sărbătoare mai nouă decât Paștele sau Rusaliile, a căror origine stă în legătură cu sărbătorile iudaice. Deși era sărbătorită în toată lumea creștină, au existat deosebiri între obiceiurile creștinești de la Apus și cele de la Răsărit. Potrivit tradiției bisericești, Fecioara Maria urma să-l nască pe Iisus, umblând din casă în casă, rugându-se de oameni să îi ofere adăpost. Însă pe Maica Domnului au apucat-o durerile nașterii când a ajuns acasă la bătrânul Crăciun şi la soţia sa Crăciunoaia. Aceștia o primesc pe Maria în ieslea animalelor, iar acolo îl naște pe pruncul Iisus. În acea noapte, în apropiere de Bethleem, se aflau trei păstori cu turmele pe câmp, cărora li s-au arătat îngerul și le-a spus ca să meargă să se închine Lui Iisus. Ajunși la iesle, păstorii au găsit-o pe Fecioara Maria, pe Iosif și pe pruncul Iisus, exact așa cum le spusese îngerul. La ieslea unde s-a născut Iisus au sosit și magii, care în acea noapte au văzut pe cer o stea strălucitoare, care i-a direcționat către iesle. Cei trei magi au îngenuncheat în fața lui Iisus și i-au oferit daruri precum aur, tămâie și smirnă.
În calendarul popular sunt multe semne ale timpului care ţin de această zi. Dacă e moină, primăvara va fi timpurie. După cum e starea vremii de Crăciun, aşa va fi ea şi de Bobotează. Dacă de Crăciun a nins sau este zăpadă, anul va fi bogat în recolte. Acelaşi lucru prevesteşte şi promoroaca de pe pomi. De e noapte senină şi cu lună, în curând vor sosi gerurile. Dacă e cald, primăvara va fi rece. Dacă Crăciunul cade în zi de sâmbătă, la sfârşit de iarnă vor fi ploi mari.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com