Anul 1649. A fost încheiată Pacea de la Zboriv, care a însemnat apariţia Statului ucrainean – Hatmanatul. După victoria oastei ucrainene în Bătălia de la Zboriv, între hatmanul Ucrainei, Bogdan Hmelniţki, şi regele Poloniei Jan al II Kazimierz, la Zboriv (în prezent localitate din regiunea Ternopil) a fost semnat tratatul de pace.
Anul 1858. A murit la Iaşi, Barbu Lăutarul (Vasile Barbu), cântăreţ, cobzar şi violonist. Din marturii ale vremii se ştie ca Franz Liszt, aflat la Iaşi, în 1847, a rămas impresionat de măiestria artistica a lăutarului român.
Anul 1940. Cea mai grea zi din Bătălia Angliei. Ambele părți – Germania şi Anglia – au cele mai mari pierderi. Bătălia Angliei (10 iulie – 31 octombrie 1940) este numele dat eforturilor Luftwaffe depuse pentru câștigarea superiorității aeriene asupra Royal Air Force (RAF), înaintea unei invazii terestre și aeriene asupra Marii Britanii (Operațiunea Leul de Mare), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Bătălia Angliei a fost prima luptă purtată integral doar de forțele aeriene. A fost de asemenea cea mai mare și susținută campanie de bombardamente desfășurată până la acea dată și primul test adevărat al teoriilor bombardamentelor strategice dezvoltate după Primul Război Mondial. Eșecul Germaniei Naziste de a distruge forța aeriană a Angliei sau de înfrângere a stării de spirit a guvernului sau poporului britanic este considerată prima înfrângere majoră a celui de-al Treilea Reich.
Anul 1941. La Zaporijjia, trupele sovietice, fiind în retragere sub presiunea trupelor hitleriste, au aruncat în aer Nniprogres-ul – digul Centralei hidroelectrice de pe Nipru. Valurile de apă cu o înălţime de treizeci de metri au luat viaţa a 20 – 100 mii de oameni paşnici. Aceasta a fost o operaţiune specială a NKVD-ului, realizată din ordinul lui Stalin.
Anul 1991. Începutul Puciului de la Moscova. Liderii GKCP îl arestează pe Gorbaciov. Pe 18 august 1991, vechea gardă comunistă, reprezentată de Dimitri T. Iazov, ministrul Apărării și comandant al Forțelor Armate Sovietice, Boris K. Pugo, ministrul de Interne, Vladimir A. Kriuskov, șeful KGB-ului, și premierul Valentin S. Pavlov, împreună cu trei divizii armate, au ocupat Moscova. Se zvonea atunci că armata va demola Casa Albă, clădirea guvernamentală și va termina definitiv cu perestroika. În timp ce Gorbaciov era reținut în Crimeea, Elțin se urca pe un tanc T-72 și vorbea mulțimii neliniştite, câștigând simpatia moscoviților. Autorii loviturii de stat care l-au reținut pe Mihail Gorbaciov în reședința de la Foros Crimeea, l-au declarat „incapabil să-și asume funcțiunile din motive de sănătate” şi l-au numit în fruntea statului pe vicepreședintele URSS, Ghenadi Ianaev, organizând în pripă un „Comitet de stat pentru starea de urgență”. Preşedintele Federației Ruse, Boris Elțin, a făcut apel la rezistență și a cerut armatei să se alăture populației pentru a face să eșueze „lovitura de stat reacționară”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com