Pe data de 14 septembrie, în blestematul lagăr sovietic de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, a trecut în lumea celor drepţi deţinutul Constantin al lui Ion Burcovschi, născut la 1919, în satul-martir Mahala din Bucovina, condamnat, în ziua de 14 aprilie, acelaşi an, de către Tribunalul Militar al Armatei a 12-a a Districtului Militar Special Kiev, la 10 ani de detenţie „pentru trădarea patriei”. A participat la evenimentul sângeros de la Lunca, din februarie 1941.
În ziua de 27 octombrie 1941, în locul exilului din regiunea Tiumen a Federaţiei Ruse, a trecut la cele veşnice Iacob al lui Efrem Chiorăscu, născut la 1877, în satul Rachitna (Rokitne) din Basarabia, deportat în Siberia, conform hotărârii din 9 iunie, acelaşi an, a „troicei operative” a Direcţiei Regionale Cernăuţi a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS, fiind acuzat de faptul că în perioada interbelică a fost „membru al unui partid contrarevoluţionar” din România.
La 1 noiembrie 1941, tot într-un lagăr comunist din regiunea Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, a murit deţinutul Ion al lui Dumitru Zapotiţchi, născut în 1920, în satul Mahala din Bucovina, condamnat, pe data de 14 aprilie, acelaşi an, de către Tribunalul Militar al Armatei a 12-a a Districtului Militar Special Kiev, la 10 ani de detenţie „pentru trădarea patriei”. A participat şi acest martir la evenimentul sângeros de la Lunca, din luna februarie 1941.
În ziua de 6 noiembrie 1941, într-un lagăr bolşevic de muncă corecţională tot din regiunea Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, s-a stins din viaţă deţinutul Dumitru al lui Mihai Cuciureanu, născut la 1902, în satul Boian din Bucovina, condamnat, pe data de 24 mai, acelaşi ani, de către Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, la 5 ani de detenţie pentru faptul că în trecut a fost „membru al unui partid contrarevoluţionar român”.
Tot în toamnă (15 noiembrie) 1941, într-un lagăr sovietic de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, a murit Ştefan al lui Toader Buhăianu, născut în România, locuitor al satului Mahala din Bucovina, arestat pe data de 23 februarie, acelaşi an, fiindcă „era un element care prezintă un pericol social” pentru marele imperiu comunist de la Răsărit.
Pe data de 14 decembrie 1941, într-un lagăr stalinist de muncă corecţională din aceeaşi regiune Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, a trecut la cele veşnice Elena a lui Ştefan Moloci, născută la 1876, în localitatea Siret (România), locuitoare a satului Iurcăuţi (Iurkivţi) din Bucovina, condamnată, în ziua de 5 iunie, acelaşi an, de către Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, la 5 ani de exil „pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat”.
În 1941, în locul exilului din Republica Komi a Federaţiei Ruse, a trecut în lumea îngerilor pruncul Simion al lui Mihai Merticari, născut la 1940, în satul-martir Boian din Bucovina, deportat în ţinuturile nordice ale fostei Uniuni Sovietice, conform hotărârii din 26 aprilie, acelaşi an, a Comisiei Speciale de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, fiindcă „era rudă cu un trădător al patriei”. Copilul a fost dus în îngheţurile de la nord împreună cu mamă-sa, Maria a lui Mihai Merticari, născută la 1912. A rămas sărmana româncă fără fiu în această lume plină de durere, datorită „eliberatorilor”.
Tot în 1941, în locul exilului din regiunea Omsk a Federaţiei Ruse, a închis ochii pentru totdeauna Mihai al lui Dumitru Spânul, născut la 1864, în satul Mahala din Bucovina, deportat în Siberii de gheaţă, conform hotărârii din 1 iunie, acelaşi an, a Comisiei Speciale de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS pentru faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Românul avea 77 de ani, când a fost scos cu forţa din casă şi dus în neagra străinătate, unde şi-a găsit mormântul.
În acelaşi an 1941, tot în locul exilului din ţinutul Krasnoiarsk a Federaţiei Ruse, s-a înălţat la ceruri Ana a lui Dorotei Iacobeţ, născută la 1898, în acelaşi sat Mahala din Bucovina, deportată, conform hotărârii din 7 mai, acelaşi an, a Comisiei Speciale de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, acuzată de autorităţile socialiste că era şi ea „rudă cu un trădător al patriei”.
Tot în zbuciumatul an 1941, în Republica Komi a Federaţiei Ruse, s-a stins din viaţă Domnica a lui Ion Cernuşcă, născută la 1885, în satul Mahala din Bucovina, deportată în pustiul nordic al fostului imperiu bolşevic, conform hotărârii din 7 mai, acelaşi an, a Comisiei Speciale de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, fiindcă şi această româncă „era rudă cu un trădător al patriei”.
Petru GRIOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com