Eminescu, cel care nu şi-a dorit mormânt bogat, ne-a lăsat o operă enormă, în care românii îşi văd sufletul. Nu întâmplător în ziua lui de naştere este marcată şi Ziua Culturii Româneşti. La Cernăuţi, unde tatăl său, căminarul Gheorghe Eminovici din Ipoteşti de lângă Botoşani, l-a adus să facă temeinic carte, el s-a născut ca poet. Cu poezia de debut – „La mormântul lui Aron Pumnul”, scrisă cu lacrimi în ochi de învăţăcelul Mihăiţă Eminovici, în urma durerii cauzate de pierderea grea, încetarea din viaţă a profesorului său iubit, încep mai toate volumele de versuri eminesciene, apărute în aceşti 133 de ani care s-au scurs după trecerea poetului în eternitate. Au trecut pragul casei din Cernăuţi a lui Aron Pumnul, unde va fi Muzeul „Eminescu”, şapte membri ai familiei Eminovici, a subliniat la manifestările de sâmbătă, consacrate aniversării a 172-a a naşterii poetului nepereche, veteranul învăţământului public, Octavian Voronca. De fapt, aceste manifestări încep de fiecare dată în curtea casei lui Aron Pumnul, lângă bustul lui Mihai Eminescu, ca apoi să fie continuate la monumentul Luceafărului din centrul oraşului. De data aceasta, s-a adunat mai puţină lume, fapt care n-a diminuat măreţia lui Eminescu. La Palatul Naţional al Românilor a avut loc un dialog la masa rotundă, având ca temă „Fiind foarte român, Eminescu e universal”. Cu această ocazie, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, Elena Vântu-Tărâţeanu, a adus pentru a fi expuse de la Muzeul Etnografic Regional, unde sunt păstrate temporar, expoziţia de grafică a pictorului român, Spiru Vergulescu, pe teme din lirica eminesciană. La aceste momente omagiale au participat Laurențiu Ciocan, consul la Consulatul General al României la Cernăuți, cu soția Mirabela, poeţii Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, Ştefan Hostiuc şi Gheorghe Ungureanu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universităţii cernăuţene, Cristina Paladean, preşedinta Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, Lilia Govornean, membri ai Societății republicane „Golgota” și ai Societății „Grigore Nandriș” din Mahala, pedagogi şi ziarişti de la mediile de expresie română din ţinutul nostru.
Numele lui Eminescu este legat indisolubil de Bucovina, iar la Cernăuţi sunt 24 de locuri eminesciene. Fostul arhivist Dragoş Olaru a declarat în final că poate organiza excursii prin aceste locuri eminesciene pentru românii din regiune.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com