În ziua de 1 februarie 1941, Vasile al lui Manole Bruja, născut la 1923, în pitoreasca localitate Crasna de la poalele Carpaţilor, nimereşte în mâinile grănicerilor sovietici din Detaşamentul nr.97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS. Pe data de 28 iunie, acelaşi an, românul, fiind acuzat de „trecere ilegală a frontierei de stat”, va fi împuşcat în localul închisorii nr. 1 din Cernăuţi, conform indicaţiilor călăului Meşik, fostul Comisar al Poporului pentru Securitatea de Stat al RSS Ucrainene. Tatăl său, Manole al lui Porfirie Bruja, care a venit în această lume la 1893, este arestat de către reprezentanţii regimului totalitar stalinist în ziua de 10 februarie 1941 şi acuzat de „trădare de patrie”. Apucă drumul suferinţelor spre groaznica regiune Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, unde se stinge din viaţă la 8 aprilie 1942. A rămas Crasna fără vrednicii săi fii.
În aceeaşi zi de 8 aprilie 1942, când crăsneanul Manole Bruja a murit în lagărul bolşevic din Sverdlovsk, alt român, Gheorghe al lui Gheorghe Petrescu, născut la 1886, în judeţul Brăila din România, locuitor al fostei capitale a Bucovinei istorice, era condamnat de către Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS la 10 ani de detenţie. Muncitorul de la uzina „Industria” este învinuit de faptul că în perioada interbelică, chipurile, a dus „o luptă aprigă împotriva mişcării revoluţionare din ţinut”. Îl aşteptau cerberii stalinişti în groaznicul GULAG sovietic.
Pe data de 9 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Regionale Cernăuţi a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ţăranului Ilie al lui Ilie Chiriac, născut la 1898, în pitorescul sat Horbova din Ţinutul istoric al Herţei. Românul este acuzat de autorităţile staliniste de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei” sovietice. Împreună cu el, porneşte spre îndepărtata Siberie soţia, Maria, care a văzut lumina zilei la 1893, în aceeaşi localitate herţeană. În regiunea Tiumen a Federaţiei Ruse, în ziua de 10 aprilie 1942, a trecut la cele veşnice Ilie Chiriac. A rămas scumpa lui soţie „cu lacrima de sânge în suflet”.
Fostul secretar al Primăriei comunei Mahala, Vasile al lui Ion Antonescu, care a venit pe lume la 1898, este arestat de reprezentanţii regimului totalitar bolşevic în ziua de 21 iulie 1940. Interogatoriile staliniste au durat până în toamnă. Pe data de 5 noiembrie, acelaşi an, Judecătoria Regională Cernăuţi îl condamnă la 6 ani de detenţie, acuzându-l de faptul că era „un element care prezintă un pericol social”. Românul se stinge din viaţă la 11 aprilie 1942, într-un lagăr sovietic de muncă corecţională. A luat cu el „Crucea Ţării Fagilor”.
Ţăranul Ion al lui Vasile Iavorschi, născut la 1910, în frumoasa localitate Cuciurul Mare din Bucovina, este încătuşat de către reprezentanţii Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS în ziua de 22 mai 1941, fiind acuzat de „activitate trădătoare”. Va fi scos din închisoarea cernăuţeană şi transferat în regiunea Sverdlovsk a Federaţiei Ruse. Acolo, în neagra străinătate, supus interogatoriilor feroce staliniste, românul porneşte spre înaltul cerului la 13 aprilie 1942. Părinţii săi, Vasile şi Elena Iavorschi, împreună cu fiicele lor, Ana şi Paraschiva, vor apuca drumul greu al deportaţilor, fiindcă „erau rude cu trădătorul patriei sovietice”. A rămas, „atârnat în cârje, vechi picior de plai”.
Petru GRIOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com