Nedevenită încă oficial sărbătoare, dar sperăm că în timpul apropiat va deveni, Ziua basmalei naționale (în unele părți este numită batic, tulpan, broboadă, acoperemânt pentru cap) deja intră în patrimoniul frumoaselor tradiții și obiceiuri populare. La fel cum a devenit și Ziua cămășii brodate. Ele, aceste tradiții, sunt ceva din frumusețea tradițională, arhaică, venită din adâncuri cu anumite schimbări, desigur.
Anul acesta, de sărbătoarea sfintei Ecaterina, care sperăm că pe viitor va deveni și Ziua basmalei naționale, elevele din mai multe clase de la liceul Cupca, un grup de profesoare de la această instituție de învățământ, care țin cu sfințenie la obiceiurile și tradițiile populare, au luat basmale din diferite perioade, cu anumite semnificații, dar și istorii de neuitat. Noi am hotărât ca anul acesta să fim cele câteva doamne și fetițe în basmale întunecate, deoarece trăim nu cele mai fericite zile din viața noastră.
De exemplu, basmaua veche, din lână naturală, are peste 100 de ani. Este basmaua de mireasă a regretatei mamei mele, Viorica. De 15 ani nu mai este mama mea dragă, dar memoria a rămas. Basmaua ca și prosoapele, ștergarele, lăicerele, scorțarele, țolurile, țesute de mâinile ei harnice au rămas ca o frumoasă amintire și urmă de neuitat ce a lăsat-o pe acest pământ.
Am o colecție mare de basmale de toate felurile, mărimile, culorile. La fel ca și alte atribute ale costumului popular. Mă mândresc cu ele, căci țin cu sfințenie la tradițiile, obiceiurile, datinile, credința, graiul nostru.
Ne-am făcut poze, anul acesta modest, în fața școlii, puțin triste, dar cu speranța că într-o zi totul va fi bine. De asemenea despre semnificația costumației naționale am povestit azi. Iar basmaua, mare sau mică, este un atribut al costumației feminine, foarte frumos și atrăgător. Frumos ca însuși femeia pe acest pământ.
Asemenea măsuri frumoase, chiar și în aceste timpuri grele, educă la elevii noștri, la tânăra generație, dragostea de frumos, de istoria, cultura, obiceiurile, datinile, tradițiile noastre, indiferent de nație, limba vorbită etc.
Eleonora SCHIPOR,
profesoară la Liceul din Cupca
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com