La 23 februarie 303 împăratul roman Diocleţian ordonă distrugerea bisericii creștine din Nicomedia, începând cei opt ani de persecuție dioclețiană.
La 23 februarie 1633 Înalta Poartă îl recunoaște pe Matei Basarab, domn al Țării Românești. Matei Basarab (1580-1654) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult.
La 23 februarie 1856 în numele conaționalilor săi, Nicolae Golescu, membru al Locotenenței Domnești 1866, creată în urma abdicării forțate a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a adresat plenipotențiarilor Marii Britanii, Franței și ai Regatului Sardiniei la Congresul de la Paris, un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într-un stat independent, sub garanția marilor puteri europene.
La 23 februarie 1879, la Kiev s-a născut Kazimir Malevici, pictor și desenator ucrainean și sovietic. Kazimir Malévici (1879-1935) a fost de origine poloneză, reprezentant al avangardei artistice ruse, teoretician și propagator al suprematismului. Influențat în perioada de debut de neoimpresioniștii și fauviștii francezi, a evoluat apoi în direcția cubo-futuristă, și-a creat propriul stil denumit de el suprematism, pentru ca, în ultima perioadă a vieții, să revină la pictura figurativă. Lucrarea sa „Pătratul negru», denumit ă de Malevici „icoană neînrămată a timpului meu”, tinde spre atingerea neutralității absolute. Suprafața neagră, executată în întregime fără urme de pensulă, este imaculată și unitară. Factura fundalului, în schimb, de un alb cu o nuanță spre crem, este ușor neregulată, creând efectul încrustării albului în negru, în timp ce pătratul pare să se ridice în aer, dezlipindu-se de materia albă. Există trei exemplare ale „Pătratului negru”, datând din anii 1915, 1924 și 1929, dar aceste versiuni individuale se deosebesc unele de altele. Niciunul dintre „pătrate” nu este cu adevărat un pătrat geometric, laturile lor nu sunt egale. „Pătratul roșu”, denumit de artist cu ironie „Realism vizual al unei țărance în două dimensiuni”, nu este mai regulat decât cel negru, apare alungit în sus și la dreapta. Grație acestor deformări, pătratul roșu prinde viață, este parcă în mișcare.
În ziua de 23 februarie 1955, în localitatea Crasna din regiunea Cernăuți s-a născut Maria Iliuț, cântăreață română de muzică populară din Republica Moldova. În copilărie, Maria mergea la pășune cu vitele și oile. Visa să devină dansatoare. A intrat la secția coregrafică a Colegiului de Iluminare Culturală din Cernăuți, dar s-a transferat la secția de instrumente populare în scurt timp. Au urmat studiile superioare la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău, facultatea Dirijare Corală, în anii 1978-1984. În timpul studiilor a fost descoperită de etnomuzicologul Andrei Tamazlâcaru. Începând cu anul 1983, este solistă la ansamblul etnofolcloric „Tălăncuța”, formațiile „Ștefan Vodă” și „Busuioc moldovenesc” din Chișinău. A colaborat cu Mihai Amihalachioaie, Gheorghe Banariuc, Petre Neamțu, Nelu Laiu și alți muzicieni. A înregistrat mai multe cântece populare la Radio Moldova. A fost laureată a Festivalului-concurs internațional al cântăreților români de pretutindeni de la Drobeta Turnu-Severin, 1989, a Concursului „Cântați cu noi” de la Chișinău, 1989, a Festivalului folcloric național „Șezătoarea” de la Fălticeni, 1992 și a Festivalului-concurs al cântecului păstoresc „Miorița” de la Târgoviște, 1996. A întreprins mai multe turnee în străinătate. Maria Iliuț a mai fost menționată cu Diploma Ministerului Educației din Republica Moldova și Diploma de Excelență a Consulatului General al României la Cernăuți. Este membră a Uniunii Muzicienilor din Moldova și a Societății Culturale București-Chișinău.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com