La 3 martie, la Cernăuţi şi Suceava a fost omagiat unul dintre cei mai renumiţi pictori bisericeşti ai Bucovinei, Epaminonda Bucevschi. S-au împlinit 180 de ani de la naşterea celui care a contribuit la pictarea interiorului capodoperei arhitectonice – Reşedinţa Mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei, inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO, celui care a pictat veridic portretul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Epaminonda Bucevschi s-a născut la Iacobeni, județul Suceava, la 3 martie 1843, în familia parohului din sat, preotul Dimitrie şi al soţiei Paraschiva. După ce termină şcoala primară în 1854, Epaminonda Bucevschi urmează cursurile gimnaziale la Cernăuţi, Beiuş şi Blaj. Îndemnat de părinţi, tânărul Epaminonda se înscrie în 1863 la Seminarul clerical din Cernăuţi şi în paralel cu studiile teologice nu renunţă la talentul său şi timpul liber îl dedică artei. Primele îndrumări i le-a dat pictorul vienez, Carol Arendt. În perioada 1863-1864 pictorul din capitala imperiului zugrăvea iconostasul Catedralei Mitropolitane Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuţi.
Între 1868 – 1874 Epaminonda Bucevschi este bursier la Academia de Arte Plastice din Viena. Acolo s-a împrietenit cu mulţi tineri români, aflaţi la studii, între care Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, T.V. Ştefanelli, Alexandru Chibici-Revneanu, Samuil Isopescu ş.a. Între 1867 -1870 a pictat iconostasul Bisericii de piatră din Straja. Un moment important în viaţa lui Epaminonda Bucevschi a fost Serbarea de la Putna – 1871, el fiind cel care a creat un mediu impresionant din punct de vedere estetic – aşa după cum este consemnat în amintirile multora dintre cei prezenţi.
Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici avea să-l numească pictor diecezan pentru că a decorat câteva din sălile Reşedinţei Mitropolitane din Cernăuţi. În Sala Roşie Epaminonda Bucevschi a pictat portretele în mărime naturală a foştilor mitropoliţi ai Bucovinei, iar în Sala Albastră a zugrăvit portretele foştilor episcopi ai Bucovinei.
În toamna anului 1881 Epaminonda Bucevschi s-a întâlnit la Cernăuţi cu Episcopul Melchisedec Ştefănescu, cu care a discutat despre portretul lui Ştefan cel Mare din Tetraevangheliarul de la Umor. Cu doi ani mai târziu, la comanda episcopului de Roman, Epaminonda Bucevschi a executat la Viena portretul lui Ştefan cel Mare în mărime naturală, lucrare expediată în 1884 la Roman. În prezent acest portret al slăvitului voievod şi „atlet al lui Hristos” se păstrează la Muzeul de istorie din Roman.
După cum menţionează regretatul scriitor şi publicist cernăuţean, Dumitru Covalciuc, Epaminonda Bucevschi „pictează de asemenea mai multe portrete, printre care şi pe cel al episcopului Daniel Vlahovici al Bucovinei. Trece la cele veşnice într-o zi geroasă de 13 februarie 1891 şi se află înmormântat în Cimitirul Central din Cernăuţi. Realizează şi o mulţime de icoane, cea mai reprezentativă fiind aceea înfăţişându-l pe Iisus în Duminica Tomii. Această icoană are o istorie însemnată, de aceea şi trebuie menţionată şi reţinută. Icoana este achiziţionată, contra cost de un tânăr de numai 24 de ani din Cernăuţi, în anul Domnului 1875. În ziua în care a fost vândută capodopera, Eminescu se afla în casa bunului său prieten Epaminonda şi ţine să-l felicite pe cumpărător, spunându-i: „Tinere, bună alegere ai făcut!”. Peste ani, mai exact în perioada prigoanei bolşevice, această icoană a făcut o minune, scăpând de la deportare o familie din Basarabia. Icoana, având dimensiunile de 1,25/0,80 m, se găseşte şi astăzi în casa din Bucureşti a urmaşilor familiei salvate de la deportare”.
Potrivit datelor oferite de biobibliografiile dedicate lui Epaminonda Bucevschi, acesta ar fi zugrăvit peste 40 de iconostase în bisericile din Vicovul de Jos, Straja, Bilca, Moldoviţa, Stupca, Poiana Stampei, Gura Humorului, Iaslovăţ, Frătăuţii Vechi, Bălcăuţi, Pârteştii de Jos, Suceava, Bălineşti, Ilişeşti, etc. Penelul său a oscilat între pictura religioasă, supusă de multe ori limitărilor spaţiale date de suprafeţele fixe, şi pictura laică de şevalet . În cele două mari domenii preferate ale sale, portretistica şi iconografia, Epaminonda Bucevschi a căutat să atingă perfecţiunea.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com