La 6 mai, stil nou, este prăznuit Sfântul și Dreptul Iov îndelung-răbdătorul, unul dintre drepții Vechiului Testament. Iov a trăit în Arabia aproape 2000 de ani înainte de Hristos. Numele tatălui său a fost Zareth și numele mamei lui era Bosora. În conformitate cu Cartea lui Iov din Vechiul Testament, el a trăit în țara Uz (a cărei localizare nu este cunoscută). Iov a fost un om extrem de bogat pentru timpul său și a fost declarat a fi cel mai mare om printre oamenii din Orient. De asemenea, el a fost neprihănit, prosper, și a avut o familie mare. Iov a pierdut brusc familia și bogăția sa, însă și-a păstrat integritatea lui și credința în Dumnezeu, și a fost în cele din urmă răsplătit cu prosperitate, chiar mai mare decât înainte. Iov a trăit 248 ani, suficient de mult pentru a-și vedea strănepoții. Din toată viața sa, 140 de ani i-a trăit după încercările la care l-a supus Dumnezeu, care au început atunci când avea 79 de ani.
În această zi, după calendarul bisericesc pe stil vechi, este sărbătorit Sfântul Gheorghe Purtătorul de Biruință. El s-a născut în Capadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. Tatăl său a murit de tânăr, mărturisind credinţa creştină, astfel că Sfântul Gheorghe s-a mutat împreună cu mama sa în Palestina. Sfântul Gheorghe a urmat cariera militară, ajungând comandant în armata împăratului Diocleţian. În anul 303, când împăratul a început persecuţiile împotriva creştinilor, Sfântul Gheorghe a mărturisit chiar înaintea lui Diocleţian credinţa în Iisus Hristos. După ce a fost torturat, Sfântul Gheorghe a fost condamnat la moarte prin decapitare în anul 303.
Evlavia creştinilor ortodocşi pentru Sfântul Gheorghe se vede şi astăzi prin numărul mare de biserici şi mănăstiri care îi sunt închinate, precum şi prin numărul însemnat de oameni care îi poartă numele. Potrivit tradiţiei creştine, în ajunul sărbătorii Sfântului Gheorghe, oamenii pregăteau brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri de salcie şi flori de primăvară. În dimineaţa zilei de Sfîntul Gheorghe, capul familiei aşeza brazdele împodobite la stâlpii porţilor şi ai caselor, precum şi la ferestre. Se credea astfel că familia, recolta şi animalele erau protejate de forţe malefice.
Potrivit tradiției populare, Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul animalelor domestice și al ogoarelor. În această zi, după iernat, animalele erau scoase la păscut pe imaș. Se crede că roua din această zi are proprietăți curative și e bine ca oamenii să umble desculț prin rouă.
În popor se spune că, dacă în ziua de Sfântul Gheorghe e cald, vara va fi timpurie. Dacă plouă în această zi, va fi multă verdeață. Vântul dinspre miază-zi e semn de belșug, iar dacă el adie dinspre miază-noapte, toamna va fi rece. Roua deasă din dimineața acestei zile, de asemenea, este un semn de belșug. Albinele zboară mai departe de stupi, vremea se va ameliora.
De menționat că în ultimul timp clima s-a schimbat considerabil și unele din aceste semne nu sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com