La 9 mai 1805 a decedat Friedrich von Schiller, dramaturg, poet, prozator, estetician și istoric literar german. Johann Christoph Friedrich Schiller (1759-1805), înnobilat în anul 1802 ca Friedrich von Schiller, este considerat unul din clasicii poeziei germane. În 1787 se stabilește la Weimar, primind funcția de consilier la curtea marelui duce Karl August. Această ultimă perioadă a vieții sale este marcată de strânsa prietenie cu Johann Wolfgang von Goethe, o perioadă clasicistă. Teoretician al idealismului în estetică, Schiller atribuia artei, literaturii și teatrului un rol fundamental în emanciparea omului, vorbind despre „cel de al treilea imperiu vesel al jocului și aparențelor”. Prietenia cu Goethe va rămâne unică în istoria literaturii. Individualitățile lor puternice se completau reciproc, spiritul speculativ, care pornea de la ideea de unitate, al lui Goethe și cel intuitiv, pornind de la varietate, al lui Schiller se întâlneau la jumătatea drumului. La îndemnul lui Goethe, Schiller se întoarce — după zece ani de studii și publicistică — la poezie și dramă. După 1799 apar dramele „Wallenstein”, „Maria Stuart”, „Fecioara din Orléans”, „Mireasa din Messina”, „Wilhelm Tell”. În vara anului 1804 Schiller s-a îmbolnăvit și a murit la Weimar, la 9 mai 1805. Alături de Holderlin şi Goethe, gravitaţi de Junele Novalis, Friedrich Schiller – poet al valorilor bunului-simt al popoarelor şi universalului umanităţii – rămâne unul din marii clasici preromantici ai vitraliului naţional al Germaniei.
La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a declarat, în plenul Parlamentului, în numele guvernului, că România rupe relaţiile cu Turcia şi se declară independentă. Declaraţia despre Independenţa României a fost adoptata în sesiunea extraordinara a Adunării Deputaţilor, iar în următoarea zi Senatul a votat „Legea Independenţei” , care a fost promulgată imediat de către regele Carol I.
La 9 mai 1895, la Lancram, judetul Alba, s-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filozof şi eseist român, membru al Academiei din 1936. Lucian Blaga (1895-1961) a fost o personalitate marcanta a literaturii române. În 1916 a urmat cursurile Universităţii din Viena, reîntorcându-se în ţară cu titlul de doctor în filosofie. Activitatea sa de creaţie devine tot mai intensă, iar în 1935 Academia Româna îl răsplăteşte cu Marele Premiu „C. Hamangiu” pentru „opera sa dramatică şi poetică”. A avut şi activitate diplomatică în mai multe state europene, precum şi pedagogică – la Universitatea din Cluj. S-a stins din viaţă pe data de 6 mai 1961 şi a fost înmormântat chiar în data în care s-a născut, în cimitirul din localitatea natală.
În ziua de 9 mai a anului 1918 a decedat George Coşbuc, poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia lui George Coşbuc (1866-1918) aparține patrimoniului cultural național, creația sa recomandându-l drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi. A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare (culturalizare) a țăranilor, fiind un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvârșit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima. A dat o versiune completă a operei lui Dante „Divina comedie”. A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat prin localizare la sufletul și mediul țărănesc „Eneida” și „Odiseea” și a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calități îl recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român.
La 9 mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman (1948-1952) propunea, în cadrul unui discurs, plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Această propunere este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. De aceea în fiecare an la data de 9 mai este marcată Ziua Europei. Decizia privind instituirea acestei zile a fost luată în 1985, în cadrul Consiliului European de la Milano. Prin decretul Președintelui Ucrainei, începând din anul curent, la 9 mai în Ucraina va fi marcată Ziua Europei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com