La 13 mai, stil nou, este sărbătorită Sfânta Muceniță Glicheria, ale cărei moaște sfinte sunt izvorâtoare de mir înmiresmat. Sfânta Muceniță Glicheria s-a născut la Roma într-o familie înstărită. Tatăl ei era prefect și senator în cadrul Imperiului Roman. Întreaga familie s-a mutat în Tracia, în orașul Traianopolis, unde, nu după mult timp, ambii părinți ai sfintei mucenițe au trecut la cele veșnice. Glicheria făcea parte din rândul creştinilor care trăiau în Trianopol, cetatea Traciei, adunându-se în toate zilele pentru a aduce slavă lui Dumnezeu. Împăratul Antonin, fiind păgân, a trimis poruncă pretutindeni ca toţi să aducă jertfe idolului păgân Zeus, însă Sfânta Glicheria, însemnându-se cu semnul crucii, a mers la dregător şi a mărturisit că este creştină şi că nu va sluji idolilor păgâni. Însă dregătorul nu a luat în seamă mărturisirea ei, ci i-a poruncit cu asprime să jertfească lui Zeus. Intrând ea în capişte, s-a rugat lui Dumnezeu şi îndată, numai cu puterea rugăciunii, idolul lui Zeus s-a surpat şi a căzut la pământ zdrobindu-se. A fost bătută cu pietre, întemnițată, apoi, a doua zi, îndemnată din nou să aducă jertfă zeiței, însă a refuzat din nou; a fost închisă fără hrană și apă câteva zile, însă prin minune dumnezeiască nu a pățit nimic. Cât timp a fost închisă, Sfânta Glicheria a primit hrană de la un înger al Domnului şi astfel ea nu a suferit nici un rău. Apoi, a fost dusă în Heracleea, fiind supusă iarăși unor chinuri groaznice și aruncată fiarelor sălbatice, dându-şi astfel sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, la 13 mai este cinstit Sfântul Apostol Iacov, fratele Sfântului Apostol Ioan. Iacov era, împreună cu Ioan, fratele său, fiul unui pescar de pe malul lacului Ghenizaret, pe nume Zevedeu. Pe mama celor doi apostoli o chema Salomeea.
Iacov şi Ioan au fost chemaţi la apostolat, printre ucenicii cei mai apropiaţi ai lui Iisus, în aceeaşi zi cu fraţii Andrei şi Petru, de asemenea pescari în Ghenizaret. Ei au lăsat ambarcaţiunea de pescuit şi pe tatăl lor şi i-au urmat lui Iisus din Nazaret, despre care auziseră multe. Mântuitorul i-a supranumit pe cei doi „fiii tunetului”. Împreună cu Ioan şi cu Petru, Apostolul Iacov a participat la pescuirea minunată din Ghenizaret (Luca 5, 10), învierea fiicei lui Iair (Marcu 5, 37; Luca 8, 51), Schimbarea la Faţă (Matei 17, 1; Marcu 9, 2; Luca 9, 28) şi la rugăciunea din grădina Ghetsimani, înainte de prinderea lui Iisus (Marcu 14, 33).
Potrivit calendarului popular, dacă în această zi cerul este senin, vara va fi cu arșiță și secetoasă. Dacă au înflorit castanii, în curând va sosi vara. Viiturile sunt un semn de belșug în recolte, însă după ele cresc multe buruieni. Semn de belșug este și ploaia din ziua Sfântului Iacob. Dacă în păduri sunt multe ciuperci, vara va fi ploioasă.
Se va ține cont și de faptul că, din cauza schimbărilor climaterice din ultimul timp, unele din aceste semne nu mai sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com