La 19 august, stil nou, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mucenic Andrei Stratilat. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat a fost comandant în armata imperială a Romei, în perioada în care împărat a fost Maximian, mai exact în perioada 305-313, iar pentru rezultatele incredibile pe care le aducea a ajuns să fie promovat la rangul de general sau „stratilat”. În anul 305 el a fost nevoit să ia parte la cea mai importantă luptă alături de armată, mai exact la războiul împotriva perșilor. Pentru a îi apăra în această luptă, dar și pentru a îi ajuta, întreaga armată ce se afla sub conducerea lui a început să se roage la Iisus Hristos, iar cu ajutorul rugăciunilor puternice, armata persană a fost înfrântă. După ce Sfântul Mucenic Andrei Stratilat a ajuns biruitor în Antiohia, acesta a anunțat că este creștin, anunț ce i-a adus multe probleme și chinuri. Respectul și iubirea pe care oamenii o aveau față de el i-a făcut pe cei deranjați de credința lui să îl elibereze din temniță pentru a nu se începe o răscoală împotriva armatei. În acest timp, împăratul căuta momentul pentru a îl ucide pe Sfântul Mucenic Andrei Stratilat. Aflând de planul împăratului, Sfântul Mucenic Andrei Stratilat și-a luat armata formată din două mii cinci sute nouăzeci și trei de militari de elită și a pornit spre Tarsul Ciliciei, unde cu toții au primit Sfântul Botez din mâinile Episcopului Petru al Tarsisului. Când au fost descoperiți, aceștia au fugit în munți pentru a se ruga, acolo unde aceștia au fost găsiți și decapitați.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, la 19 august este sărbătorită Schimbarea la Față a lui Iisus Hristos. Schimbarea la Față a Mântuitorului marchează momentul în care apostolii aflați pe muntele Tabor s-au convins că Mântuitorul era fiul lui Dumnezeu. În tradiția străveche, această sărbătoare marchează începutul toamnei și astfel există și o serie de superstiții și tradiții respectate de creștini. În această perioadă din an, credincioșii nu mănâncă nici carne, nici produse lactate, aflându-se în post. Praznicul amintește de momentul în care Mântuitorul Hristos și-a arătat puterea divină pe Muntele Taborului, în fața a trei dintre ucenicii săi: Petru, Iacob și Ioan, cu scopul de a-i întări pe aceștia în credință. Credincioșii mai numesc această sărbătoare și Obrejenia, cuvânt ce provine din limba slavonă și înseamnă „transformare”. Ziua aceasta marchează data în care Iisus, alături de trei mucenici apropiați, Petru, Iacob și Ioan, au urcat pe muntele Tabor pentru a se ruga. Biserica spune că, în timp ce Iisus se ruga, cei trei au fost învăluiți într-un nor de lumină. Atunci, în norul luminos, doi bărbați au început să vorbească cu Iisus despre patima și moartea Sa în Ierusalim. Cei doi sunt nimeni alții decât marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise și Ilie.
Pentru această zi sunt următoarele semne ale timpului: dacă păianjenul stă în mreaja sa, va fi vreme caldă și uscată, dacă a coborât din mreajă, va ploua. După cum e vremea în această zi, așa va fi și luna ianuarie. De plouă, a doua lună de iarnă va fi cu zăpadă, dacă vremea s-a răcit, în luna ianuarie vor fi geruri. Cum e starea vremii în ziua Schimbării la Față a Domnului, așa va fi ea și în ziua Acoperământului Maicii Domnului. De e vreme senină, toamna va fi secetoasă și caldă. De e zi ploioasă, așa vor fi toamna și primăvara. Dacă e zi cu soare, iarna va fi geroasă.
Deoarece în natură au avut loc mari schimbări climatice, unele din aceste semne ale timpului nu mai sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com