CARTEA ISTORIEI VEȘNIC DESCHISĂ – 9 SEPTEMBRIE

9 9 IS 1

La 9 septembrie 1936, în satul Sadâc din raionul Cahul, s-a născut Nicolae Sulac, vestit cântăreţ de muzică populară din Republica Moldova.  O altă legendă a culturii basarabene, regizorul de cinema, Emil Loteanu, spunea despre acest cântăreţ următoarele: „Nicolae Sulac nu ştia cine este Nicolae Sulac, el aparţinea unui timp, unei epoci, unui popor…”.

El a trăit pe acest pământ numai 67 de ani, lăsând poporului căruia a aparţinut neuitatele cântece  „Ce frumos mai cântă cucul”, „Tinerețe-tinerețe”, „Foaie verde maghiran”, „Când tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, doinele „Miorița” și „Doina de jale”, „În pădurea de la Prut” și altele.

9 9 IS 2

După moartea mamei sale, rămâne orfan împreuna cu cei patru fraţi ai săi şi creşte la o casă de copii. De la 18 ani Nicolae Sulac munceşte ca tăietor de pădure la Vologda (Rusia), ulterior, miner la Donbas (Ukraina). În1957, este înrolat în armată într-o unitate de tanchişti din oraşul Kirovograd, Azerbaidjan. În 1959, susţine probele de concurs în Capela corală „Doina” şi începe carieramuzicală. În anul 1965 el devine solist al Ansamblului „Fluieraş”, ansamblu care a lansat mulţi interpreţi de muzică populară.   În 1969, împreuna cu compozitorul Mircea Oţel, formează orchestra de muzică populară „Lăutarii”, ulterior, preluată de Nicolae Botgros. A avut multe turnee prin satele şi oraşele Moldovei, de unde culegea cântece pentru repertoriul său. A cântat dorul şi jalea, bucuriile şi tristeţile poporului („Dor de mamă”, „Sadâcule”, „Plec mândruţo la armată”, „Bate luna”, „Tinereţe”, „Ce frumos cântă cucul”, „Când tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, etc). Doina „Mioriţa” a rămas ca o perlă a repertoriului său…

9 9 IS 5

În anii 70 şi începutul anilor 80 concertează în calitate de solist al Ansamblului „Lăutarii”. Acompaniat de aceşti neîntrecuţi lăutari, Nicolae Sulac a cântat la Cernăuţi, a susţinut un concert şi la Voloca, vatră a cântecului popular românesc.

În decursul activităţii sale artistice Nicolae Sulac s-a învrednicit de cele mai prestigioase premii, distincţii  şi titluri ale Republicii Moldova. A fost  singurul artist de muzică populară din Moldova, inclus în „Marea enciclopedie sovietică”.

În 2002, cu un an înainte de moarte, Nicolae Sulac a creat un fond de susţinere a muzicii populare. Legendarul artist a interpretat piese exclusiv în limba română, fiind aplaudat de fiecare dată de către toată sala, chiar şi de cei ce nu cunoşteau limba română. Spre sfârşitul vieţii Nicolae Sulac a dorit să se stabilească cu traiul la Iaşi, oraş care îi plăcea mult şi unde obişnuia să se întâlnească cu prietenii.

9 9 IS 3

A decedat la Chişinău, în ziua de 8 aprilie 2003 şi a fost înmormântat în cimitirul de pe strada Armeană din capitala Republicii Moldova. La 9 octombrie 2004 a fost inaugurat bustul interpretului.  În 2007 a apărut albumul „La o margine de drum” cu cântecele neuitatului Nicolae Sulac. Interpretă de muzică populară este şi fiica regretatului artist, Doina Sulac.  „Să fii fiica lui Nicolae Sulac este o onoare, dar şi o mare responsabilitate“,  consideră Doina, fiica mai mică a lui Sulac, cea, care a urmat calea lui, interpretând cântecele moştenite de la tatăl ei. A avut norocul să-i moştenească talentul, iar, în present, se bucură şi de sprijinul oamenilor, care au ţinut la el. Doina, cu plăcere, îsi aduce amintede unele momente din viaţa lui: „Tatăl meu a fost şi va rămâne pentru noi toţi o mare valoare a Basarabiei, manifestându-şi talentul său prin acea calitate, care contează mult pentru caracterul omului, şi pe care, el a avut-o… Îmi amintesc, cu mare drag, de poveţele lui, pe care mi le-a dat, şi pe care le voi păstra mereu, cu sfinţenie. El a fost o personalitate cu un eu, la propriu-zis: acest lucru l-a făcut pe Nicolae Sulac să se evidenţieze printre oamenii de-alături. Mi-a spus, că nu e nevoie să plagiez pe cineva înainte de a păși pe scena mare: în primul rând, e să te descoperi pe sine însuți. Zicea, de unii artiști, că sunt amatori, că ceea ce cântă nu le reprezintă firea”.

9 9 IS 4

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Добавить комментарий