Situaţia pensionarilor din Ucraina este din ce în ce mai gravă, în pofida promisiunilor guvernanţilor de a le asigura un trai decent. Colac peste pupăză este şi războiul, criza financiară, precum şi devalorizarea galopantă a valutei naţionale, care ne-a sărăcit pe toţi. Pensia medie din regiunea noastră de abia depăşeşte 1.100 de grivne, ceea ce, raportat la valuta americană, înseamnă în jur de 45 de dolari. Cu alte cuvinte, în fiecare zi a unei luni un pensionar obişnuit are la dispoziţie 1,5 dolari, sumă derizorie care nu poate acoperi nici un sfert din cheltuielile necesare.
Toate guvernele care s-au succedat în cei peste 20 de ani de independenţă a Ucrainei au promis că vor realiza reforma pensiilor. Ca de obicei, aceste promisiuni au rămas neonorate. De asemenea şi actualul guvern anunţă sus şi tare că nu va lăsa această chestiune în afara atenţiei. Potrivit unor studii efectuate de specialişti în domeniu, ucrainenii plătesc cele mai mari taxe de pensii din Europa (35 la sută din salariu) în timp ce primesc cele mai mici pensii. Astfel, necesitatea aplicării unor reforme cardinale în acest domeniu este iminentă. Dar, pentru ca aceste reforme să fie eficiente e necesar de a scoate în legalitate economia subterană şi de a aplica reforme complexe în toată economia care ar duce la atragerea de investiţii şi creşterea PIB-ului. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că una din principalele componente ale reformei ţine de creşterea vârstei de pensionare, care este o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional. Dacă acest lucru nu va fi înfăptuit, FMI ar putea anula următoarele tranşe de bani, fapt ce ar cauza un colaps financiar pentru Ucraina. Autorităţile înţeleg acest lucru şi sunt nevoite să facă un joc dublu. În ţară sunt peste 14 milioane de pensionari şi toţi aceştia constituie un teren electoral care nu poate fi neglijat. De aceea şi Rada Supremă nu a susţinut recent iniţiativa privind creşterea vârstei de pensionare.
La etapa actual, potrivit Ministerului de Politici Sociale, în fiecare an sunt plătite salarii în valoare de circa 228,8 miliarde grivne, care nu sunt impozitate conform legislaţiei în vigoare. Aceasta din cauză că patronii plătesc salariile angajaţilor în plic. În acest mod, bugetul Fondului de Pensii este sărăcit anual cu circa 70 de miliarde grivne. În 2014 pentru plătirea pensiilor au fost alocate 82 miliarde grivne, astfel Ucraina devenind lider mondial la chetuielile legate de pensii, care constituie 17 la sută din PIB. La acest capitol suntem în faţa unor ţări ca Germania, Franța, Japonia, Spania, Suedia, Statele Unite, Țările de Jos, Polonia și multe alte țări. Paradoxul constă doar în aceea că la noi pensia medie este de 1.500 grivne în timp ce la ei ajunge la 1000 de euro.
Dincolo de alte interese constatăm un adevăr incontestabil: nivelul de trai din Ucraina şi ţările CSI diferă foarte mult de cel din UE. Pentru a compara, am accesat baza de date Eurostat (pentru statele UE) și cea a Comitetului pentru Statistică al CSI. Astfel, în timp ce pensia medie cea mai mică în statele CSI este de numai 27 de euro (Tadjikistan), într-un stat din UE cea mai mică e de aproximativ 174 de euro (România). Salariul mediu cel mai mic într-o țară a UE este de 366 de euro (Bulgaria). Cea mai mare pensie medie din spațiul CSI este plătită în Rusia – 219 euro pe lună, iar un luxemburghez ajunge să primească și 3.500 de euro pensie pe lună. Salariul cel mai mare în CSI tot în Rusia este plătit – 626 de euro, iar în UE – 4.903 euro, în Danemarca.
Ion UNGUREANU