Băncile comerciale din Ucraina nu au mai putut suporta existenţa în ţară a două cursuri valutare (unul oficial şi altul real), cerând Băncii Naţionale să revină la mecanismele de piaţă a formării cursului valutar. Pe fundalul acestor presiuni, Banca Naţională a decis să refuze politica de stabilire a unui plafon pentru cursul USD şi EURO, politică care blochează dezvoltarea sistemului bancar. Plafonul a fost scos, grivna s-a devalorizat, însă problemele de-abia încep.
În timpul întâlnirii dintre reprezentanții Băncii Naţionale şi băncilor comerciale, sectorul comercial a fost unanim în ceea ce priveşte necesitatea revenirii la o politică monetară liberală. Şeful Băncii Naţionale, Valeria Gontareva, a comunicat că, în urma consultărilor cu directorii instituţiilor financiare private, a decis să revină la mecanismele de piaţă, introducând un singur curs valutar. În acelaşi timp, Banca Naţională nu refuză să intervină pe piaţa valutară cu ajutorul pârghiilor administrative.
Pe parcursul anului 2014 politica Băncii Naţionale a constat în organizarea unor licitaţii, unde erau vândute circa 3 milioane USD zilnic în baza unui curs valutar minim, care, potrivit legislaţiei, trebuie să fie unul bancar. În acelaşi timp, băncile comerciale nu doreau să vândă dolari şi euro la un preţ foarte mic. Drept consecinţă, în Ucraina s-a dezvoltat o piaţă neagră a valutei, iar băncile erau ocolite de cetăţeni. Cu o astfel de politică, definită de Valeria Gontareva drept o politică a „salvării sistemului valutar”, colapsul financiar era tot mai aproape pentru băncile din Ucraina.
Potrivit „Transilvania Regional Business”, în ultima perioadă de timp, tot mai multe bănci comerciale au început să-şi facă datorii faţă de Banca Naţională – semnal care nu este deloc îmbucurător. Astfel, în anul 2014, Banca Naţională a acordat credite în sumă de 222 miliarde grivne, o mare parte dintre care au revenit băncii „Privatbank” a miliardarului ucrainean Igor Kolomoiski. Faptul că cea mai importantă bancă comercială din Ucraina, cea a lui Kolomoiski, are mari datorii faţă de Banca Naţională, a fost un semnal negativ pentru ucraineni. Din păcate, nu sunt publice informaţiile privind motivul creditelor acordate băncilor comerciale în anul 2014.
Recent, revista „Forbes”, împreună cu „Ekonomicina pravda” (Adevărul economic) au publicat lista băncilor refinanţate în anul 2014, cauzând panici şi mai mari în mediul de experţi. Astfel, în afară de „Privatbank”, a doua mare bancă îndatorată este „Delta Bank”. Ambele bănci comerciale întâmpină mari dificultăţi funcţionale din motivul intrării în incapacitate de plată a unor mari clienţi din estul ţării. În acest context, unii experţi şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o posibilă „prăbuşire” a celor doi lideri bancari din Ucraina, proces care va cauza efecte financiare catastrofale.
În acelaşi timp, potrivit revistei „Forbes”, Banca Naţională din Ucraina a finanţat şi unele activităţi ale Băncii Ucrainene pentru Dezvoltare, care aparţine 100 % fiului preşedintelui destituit Viktor Ianukovyci. Această bancă a fost finanţată şi după destituirea lui Ianukovyci. A fost finanţată şi o altă bancă a familiei lui Ianukovyci – „Ukrbusinessbank”. Aceste informaţii nu prea coincid cu politica declarată de Kiev după Maidan, care a fost una critică faţă de regimul Ianukovyci, în timp ce sunt aprobate împrumuturile pentru băncile fostei familii prezidenţiale.
Astfel, sistemul bancar din Ucraina este în preajma unei mari crize, Kievul sperând să reuşească implementarea de măsuri urgente de reanimare pentru a evita un eventual colaps financiar. Ce-i drept, problemele din sectorul bancar deseori au fost determinate de incompetenţa Băncii Naţionale şi legăturilor avute cu piaţa neagră, care au adus venituri frumoase unor lideri şi oameni de afaceri de la Kiev.
Marin GHERMAN,politolog