În perioada aprilie – mai curent 21.126 de tineri din ţară cu vârsta cuprinsă între 20-27 de ani, vor fi încorporaţi în serviciul militar în termen. În Forţele Armate ale Ucrainei vor fi repartizaţi 12.296 de recruţi, în Garda Naţională – 7.630, iar în Serviciul de stat de transport – 12.000 de tineri. Pentru buna desfăşurare a campaniei de recrutare din această primăvară din buget au fost repartizate 1 milion 967 mii de grivne.
După doi ani de întrerupere armata a devenit din nou obligatorie. Autorităţile dau asigurări că tinerii chemaţi pentru satisfacerea serviciului militar prevăzut pentru 1,5 ani, nu vor fi trimişi în zona desfăşurării operaţiunii anti-teroriste. Recruţii care au împlinit 25 de ani pot opta singuri pentru serviciul militar în termen sau să plece în cadrul teatrelor de operaţiuni militare din estul ţării. Conform noilor legi nu vor scăpa de armată nici copiii orfani sau deputaţii consiliilor săteşti cum era mai înainte.
Din regiunea Cernăuţi în această primăvară urmează să fie recrutaţi în armată 480 de tineri. Comisariatele militare asigură buna desfăşurare a campaniei de recrutare. Astăzi primul grup de recruţi a fost trimis în unităţile militare repartizate. 281 de tineri vor face parte din Forţele Armate, din Garda Naţională – 172 şi în Serviciul de stat de transport – 20 de tineri. Toţi recruţii bucovineni îşi vor satisface serviciul militar în regiunile Lvov, Jytomyr, Volyn, Kiev, Cernighiv, Harkiv şi Dnipropetrovsk, declară surse oficiale din cadrul Comisariatului militar regional.
Cu alte cuvinte, tinerii nu-şi vor mai face armata aproape de casă, cum era cu câţiva ani în urmă.
În general vor fi chemaţi sub arme tinerii care sunt sănătoşi, însă potrivit rezultatelor anunţate de comisiile medicale 8 din 10 tineri din regiune au probleme de sănătate. În mare parte aceştia suferă de curbură a coloanei vertebrale, au talpa piciorului plată sau au probleme de ordin psihic. Medicii spun că la originea acestor probleme ar fi lipsa de activitate fizică. Tinerii de astăzi sunt sedentari şi petrec foarte mult timp în faţa calculatorului. Cu toate acestea, potrivit spuselor şefului-adjunct al Direcţiei regionale de ocrotire a sănătăţii, Ivan Trisk, identificarea unor probleme de sănătate la recruţi nu înseamnă în mod automat că aceştia scapă de armată. Totul depinde de gradul de afectare a organelor.
Pe vremea sovieticilor serviciul militar era considerat o datorie sfântă a fiecărui cetăţean. Ce-i drept, la acea vreme această convingere era insuflată din fragedă copilărie şi puţini erau acei care când împlineau vârsta de 18 ani încercau să se eschiveze de armată. Dimpotrivă, armata era considerată o adevărată şcoală a vieţii şi bărbăţiei pentru orice tânăr. Acum situaţia este alta. Nu mai sunt chiar atât de mulţi acei care aleg să facă serviciul militar. Introducerea serviciului militar obligatoriu are la etapa actuală atât adepţi, cât şi potrivnici, însă cu siguranţă că orice tânăr are mult de câştigat de pe urma istruirii în Armată.
Cum e la alţii?
În Grecia, de exemplu, cei care nu vor să facă armata, trebuie să muncească 42 de luni pentru stat. În Israel toţi tinerii fac armata, indiferent de sex, la 19 ani. În Finlanda toți bărbații trebuie să facă minim șase luni de serviciu militar. În Austria, la fel, șase luni, doar că aici poți alege ca în loc de armată să muncești pentru diferite organizații apropiate Forțelor Armate. Pedeapsa pentru cei care nu îndeplinesc serviciul militar este de un an de închisoare. Armata rămâne obligatorie în Norvegia, Republica Moldova și Rusia. Norvegia obligă toți bărbații să facă în jur de 19 luni de serviciu militar. În Elveția e obligatorie armata prin lege federală și trebuie făcut minimum un stagiu de 21 de săptămâni, după care anual trei săptămâni pentru “antrenament”. În afara Europei, cele mai stricte state sunt Iranul și Israelul. În Iran, dacă nu ai făcut armata, nu ai voie să ceri permis de conducere, nu ai voie să ai pașaport și nici să părăsești țara.
Stagiul militar redevine obligatoriu în aproape toate ţările foste comuniste
Ţările est-europene îngrijorate de atitudinea agresivă a Rusiei recurg la recrutări pentru stagiul militar obligatoriu şi miliţii care să ajute armata în caz de necesitate. Un studiu recent arată că aproximativ 30 la sută dintre polonezi s-ar alătura unor grupări militare sau paramilitare, dacă ţara lor ar fi atacată. O situaţie similară se întâlneşte şi în Republicile Baltice vecine, care sunt extrem de preocupate de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Mulţi cetăţeni se antrenează acum în miliţii locale, pregătindu-se voluntar să-şi apere ţara în caz de urgenţă. În Letonia, unde miliţia Zemessardze are aproximativ 8.000 de membri, sondajele arată că 60 la sută din populaţie este pregătită să ridice armele.
În Estonia, 3.000 de militari de profesie sunt susţinuţi de aproximativ 15.000 de membri ai forţelor de apărare Kaitseliit, mai avansaţi decât omologii lor din Polonia. Conduşi de ofiţeri ai armatei, aceşti soldaţi de weekend reprezintă o parte esenţială a apărării naţionale.
Îngrijorări privind pregătirea de luptă au apărut şi în Cehia, în timp ce amintirile din perioada invaziei din 1968 sunt încă vii. Ministrul Apărării, Martin Stropnicky, vrea să reintroducă stagiul militar după zece ani.