Spice bogate de pe lanul prosperării

La Horbova miroase a pâine. E luna lui Cuptor cu holda pârguită. Gospodarii au grija secerişului şi când maşinile încărcate cu aurul câmpului trec prin sat, căci aria e chiar lângă drumul central, localnicii o admiră. „Pentru omul de la ţară, obişnuit deja cu roadele civilizaţiei, boabele proaspăt treierate continuă să rămână un miracol. Ele au o aromă aparte pe care o simţi şi cu inima. Şi ne bucurăm că, iată, am ajuns la o nouă recoltă, la o nouă pâine care aduce belşug”, mi-a spus o horboveancă.

Horbova a intrat în seceriş cu mari speranţe pentru viitorul său apropiat. Belşugul ei va fi măsurat nu atât în tonele de grâne, descărcate pe arie, cât de iscusinţa oamenilor de a-şi organiza viaţa în comuna teritorial unită, care urmează să fie creată.

Trei „plusuri” şi un „minus” vor da un rezultat pozitiv

Aşa poate să afirme oricine, care are cunoştinţe elementare de matematică. Este o operaţie mai complicată, fiind vorba de veniturile bugetare. Anume ele, veniturile bugetare, şi constituie piatra de încercare la crearea comunităţilor teritoriale imite. Chiar la începutul procesului de descentralizare a puterii horbovenii s-au văzut într-o comunitate cu cei de la Ostriţa. După încercarea unor variante ostriţenii au căzut de acord şi patru consilii săteşti din raionul Herţa, cu o populaţie de peste 12 mii de locuitori, au decis să formeze comunitatea teritorială unită — Ostriţa, Ţureni, Horbova şi Godineşti. În momentul de faţă procesul se află în etapa a doua, adică cererea comună a consiliilor respective urmează să fie examinată la sesiunea Consiliului Regional.

— Când se creează o comunitate teritorială unită se iau în calcul toate avantajele şi dezavantajele. Consiliul sătesc Ostriţa are un venit de trei milioane, noi, la Horbova, avem un venit de peste un milion, e cuvenit şi bugetul Consiliului sătesc Ţureni, numai Godineştiul e în „minus”, dar venitul comun poate uşor acoperi acest dezavantaj, explică dl Dan Crâşmaru, primarul satului Horbova. Am acceptat ca la Ostriţa să fie centrul administrativ al comunei, la Horbova va fi centrul cultural şi aici va rămâne şi centrul de acordare a serviciilor administrative, ceea ce este foarte important pentru locuitorii noştri şi cei din Godineşti.

S-a calculat că nu este nevoie de mărirea statelor:

— Ne putem înconjura şi cu lucrătorii care există în prezent, a accentuat dna Natalia Şvabu, secretara Consiliului sătesc Horbova. Nu dorim cheltuieli în plus. Pentru comună este important faptul că 60 la sută din impozite vor rămâne în bugetele locale.

— Anul trecut, bunăoară, am transferat în bugetul raional peste un milion de grivne, iar subvenţia pe care urma s-o primim e de peste 400 mii grivne, care încă nu au ajuns pe contul Consiliului sătesc, intră pe fir domnul primar. Am propus la Herţa: daţi-ne aceşti bani, noi mai adăugăm cam aceeaşi sumă şi pornim reparaţii capitale la Casa de cultură. Din cauza ploilor peretele din spate a început deja să putrezească. O facem pentru colectivele de artişti amatori din Horbova, care simt mândria raionului. Iată, recent, colectivul nostru coregrafic „Alunelul”, condus de dna Maria Buzduga, a participat cu succes la Festivalul „Ştefan cel Mare” din Chişinău.

Primarul de Horbova, Dan Crâşmaru, precum şi toţi adepţii creării comunităţii teritoriale unite sunt ferm convinşi că în noile condiţii satele vor prospera.

— Consider că la început comunităţile teritoriale trebuie să fie nu prea mari, căci aşa vor fi mai eficiente. Vom acumula experienţă. Iar mai departe viaţa ne va arăta cum să procedăm: vor rămâne în raion mai multe comunităţi teritoriale imite sau va apărea necesitatea formării miei singure comunităţi pe scara întregului raion, a opinat domnul Dan Crâşmaru.

Magazinele din Horbova sunt concurente ale supermarketului „Ekvator” din Cernăuţi

Pentru viitoarea comunitate teritorială este important şi acest moment: Ostriţa are mai mulţi antreprenori, iar Horbova are o infrastructură mai dezvoltată.

— Pentru traiul oamenilor la Horbova este de toate. Infrastructura socială este bine organizată: şcoala, casa de cultură, ambulatoriul, două farmacii, grădiniţa de copii, care trebuie lărgită, fiindcă din 2010 încoace natalitatea e în creştere, precizează doamna Natalia Şvabu. Dar cât fac magazinele noastre?! Mi s-a spus de la supermarketul „Ekvator” din Cernăuţi, unde face cumpărături mai întregul raion Herţa, deschiderea noilor magazine la Horbova s-a simţit imediat şi acolo.

— Proprietarii magazinelor trăiesc şi cu interesele satului, observă primarul Dan Crâş­maru. Ne ajută în multe privinţe prin lucrul de binefacere. Proprietarul magazinului „Dana market”, Dumitru Amihalachioaie, a amenajat în centrul satului un teren de joacă pentru copii, care nu se deosebeşte cu nimic de cele din cartierele noi ale oraşului. A depus o sumă frumuşică, pe care o ţine în taină. Dacă a făcut un dar, dar să fie. Iar celui ce dă şi Dumnezeu îi dă. Chiar lângă terenul de joacă domnul Dumitru a deschis un magazin de materiale de construcţie.

Antreprenorul Dumitru Amihalachioaie a chibzuit just: Horbova e în construcţie permanentă şi locuitorii ei au nevoie de materiale de construcţie. De ce să le aducă din alte părţi, când pot să le cumpere la ei în sat?! E comod şi mai ieftin.

La acest fenomen social s-au adaptat şi meşterii horboveni. Ei pot să-ţi ridice casa de la temelie până la acoperiş, să meşterească uşi şi ferestre, să fabrice chiar mobilă, să-ţi înconjoare casa cu gard şi să-ţi pună o poartă ca din poveşti. Trăieşte şi bucură-te de viaţă!

La Horbova vin cu planuri interesante şi ieşite din comun chiar antreprenori din capitală. Cineva a propus ca pe dealul unde a fost amenajată panta de schi cu zăpadă artificială, să fie montate baterii solare. Este un plan îndrăzneţ, dar urmează să fie luate anumite hotărâri de autorităţile centrale. Asemenea proiecte pot să apară odată cu crearea şi funcţionarea comunităţii teritoriale unite.

„Am schimbat banca pe… combină”

Aceste cuvinte le-am auzit de la tânărul Serghei Şvabu, spuse chiar de la cârma combinei. Însuşind profesia de contabil, el a lucrat un timp la o bancă, apoi a revenit acasă, angajându-se tot contabil în gospodăria agricolă „Biruin­ţa”, pe care o conduce de la înfiinţare şi până în prezent tatăl său, dl Viorel Şvabu.

— În decursul anului stau în contabilitate, iar când vine secerişul mă atrage combina. La volanul ei simt o plăcere deosebită. E ceva real şi important înfăptuit de mine. E un sentiment străin pentru un bancher, dar nu pentru cel cu suflet de agricultor.

Gospodăria „Prietenia” dispune de 200 hectare de cereale timpurii şi Serghei Şvabu planifică să treiere holda în decurs de o lună. Este mâna dreaptă a tatălui său, dl Viorel Şvabu, un mare entuziast în agricultură, care a salvat gospodăria de faliment. Şi sunt puţini gospodari din regiune care se încumetă să întreţină o fermă de vaci cu lapte. Asemenea oameni devotaţi cauzei lor simt mândria Horbovei.

Vasile CARLAŞCIUC