Livezile de nuc reprezintă o afacere profitabilă chiar şi pe timp de criză. Datorită cererii mari de pe piaţa externă, o tonă de miez este vândută la sume foarte mari. O livadă de nuci cu o suprafață de 3-5 hectare poate asigura unei familii un profit minim de câteva zeci de mii de euro pe an.
De asemenea şi lemnul nucului se folosește la fabricarea mobilei de lux și echiparea automobilelor scumpe, la fabricarea instrumentelor muzicale și a parchetelor. Din frunze se prepară vopsele, se extrag substanțe folosite în industria cosmetică și cea farmaceutică și coloranți. Coaja de nucă e utilizată la brichete, dar şi la producerea materialelor necesare la şlefuirea motoarelor. Uleiul din miez de nucă este foarte solicitat pe piața alimentară, farmaceutică și cosmetică. La nivel mondial, 58 de ţări îşi dispută piaţa de nucă, iar dintre acestea, China este cea care a cunoscut cea mai rapidă extindere în acest sector. Până nu demult, asiaticii aveau o producţie rezonabilă de miez de nucă, însă după ce au demarat programe naţionale de înființare a unor noi livezi de nuc, producția lor a ajuns astăzi să reprezinte peste 50% din cantităţile anuale de nucă la nivel mondial – 3,5 milioane tone. Practic, din 1993 încoace, recolta anuală de nuc a chinezilor s-a mărit cu peste 800%! În urma lor, Franța și-a mobilizat și ea forţele. Astăzi francezii zâmbesc de pe locul 9 în clasamentul celor mai mari producători de nucă din lume.
În prezent nucii sunt cultivaţi pe scară largă în mai multe regiuni din Ucraina. Avem chiar şi o Asociaţie a nuciferilor din Ucraina (preşedinte Volodymyr Pahno). Calitatea solului ucrainean, clima şi apa sunt foarte favorabile cultivării acestor pomi. Prin urmare, nucile noastre sunt mai de calitate față de cele cultivate în America sau China. Potențialul uriaș pe care Ucraina îl are pe piața nucului este evident. Câteva calcule rapide ne demonstrează că o livadă de 100 de hectare de nuci poate aduce un venit anual de 1 milion de euro. În plus, recolta este constantă de la an la an la fel ca şi veniturile. Principalele pieţe de desfacere a miezului de nucă sunt Federaţia Rusă şi Europa.
Potrivit datelor pre
stigiosului Institut de Cercetări în Agricultură din Franţa (Institut national de la recherche agronomique), cererea anuală reală a produselor nucifere pe piaţa mondială se estimează la 400 mii tone, dar cererea este satisfăcută în proporţie de doar 75 la sută. Or, aceasta înseamnă că pe piaţă există un deficit de 100 mii tone, iar Ucraina, în special şi regiunea noastră, ar putea acoperi o parte din acest deficit.
În regiunea Cernăuţi nucii cresc peste tot, iar acest produs ar putea deveni o afacere foarte profitabilă de familie.
Oleg Posteucă (în imagine) s-a născut şi a copilărit la ţară, în satul Hreaţca, raionul Herţa. Crescut într-o familie de agricultori cu experienţă, el şi-a înfiripat afaceri prospere în domeniul comerţului la Cernăuţi, unde s-a stabilit cu traiul. Având spirit de iniţiativă el îşi dă seama că o livadă de nuci ar fi o afacere profitabilă. La baştină are câteva hectare de pământ rămase din cotele împărţite după desfiinţarea colhozului. Cu doi în urmă a plantat circa 100 de nuci, iar acum zâmbeşte fudul în mijlocul unei livezi de aproape 500 de pomi. În următorii ani el intenţionează să-şi extindă livada de câteva ori.
„Cei care vor să se ocupe cu cultivarea nicilor trebuie să înţeleagă că nucul este o afacere profitabilă, însă e nevoie de muncă şi răbdare. Am investit în cumpărarea puieţilor (preţul unui puiet de nuc este de 30-40 grn. n.r.) şi ştiu că aceste cheltuieli le voi recupera peste câţiva ani. Nucul este o investiţie pe termen lung, însă efortul merită”, spune Oleg.
Bunicii lui Oleg Posteucă erau gospodari aşezaţi care au crescut şi educat trei fiice. Chiar dacă vremurile erau grele, aceştia s-au descurcat foarte bine la acea vreme. “Îmi amintesc că bunicul avea o livadă frumoasă de nuci. Având trei fiice el ştia că acestea trebuie crescute, şcolite şi date în rând cu lumea. Şi aici îi venea în ajutor livada cu nuci. Preţul la acest produs era foarte mare şi pe vremea comuniştilor, astfel că bunicul punea în fiecare an bani buni la buzunar. Eu am înţeles că bunicul meu era un om deştept şi acum încerc să-l urmez în toate. Mai mult de atât, eu cred că dacă ar exista un program naţional de creştere a nucilor, ţara noastră ar putea ieşi din criză şi fără să se împrumute în străinătate. În fond, nucul ar putea salva Ucraina”, mai constată Oleg Posteucă.
Nucul poate salva Ucraina