Prim-vice guvernatorul regiunii Cernăuți, Myhailo Pavliuk și-a expus poziția cu privire la art. 7 al noii Legi a Învățământului din Ucraina. Fragment din cadrul unui interviu radiofonic difuzat la un post de radio din Cernăuți.
Reporter: Se poate ajunge la un acord cu comunitatea românească pe marginea Legii Învățământului?
Pavliuk: Primul lucru pe care vreau să-l spun este că preocupările comunității românești sunt auzite. Eu susțin dreptul lor de a-și exprima poziția. Eu cunosc nu doar din cărți ce înseamnă toleranța și multiculturalismul în Bucovina. Cunosc acest lucru pentru că locuiesc aici, am absolvit două Universități și am revenit de două ori din străinătate pentru a trăi și munci aici. Când discutăm despre acest subiect, trebuie să ne întrebăm ce scop urmărește această lege. Scopul este de a crea condiții de studiu pentru clasele mici și mijlocii, de a lansa reforma educațională. Articolul 7 are ca scop crearea condițiilor pentru funcționarea normală și deplină a limbii de stat. Nu de a reduce, restricționa sau a face presiuni asupra minorităților naționale. Avem posibilitatea de a aduce această normă în concordanță cu cele europene. De exemplu, în Slovacia, sau alte țări europene, pe fondurile bugetare se studiază în primul rând limba de stat, dar se crează condiții și se acordă dreptul de a învăța și în limba maternă. În conformitate cu noua lege, semnată de președintele Parlamentului și înaintată pentru a fi semnată șefului statului, această posibilitate există. Până în clasa a 5-a toate disciplinele sunt predate în limba maternă. Ulterior e nevoie doar de 5 cereri pentru a deschide clase separate pentru a studia în limba maternă. În România sunt necesare 23 de astfel de cereri. Dar noi vorbim despre competivitatea la copii, care după absolvirea școlii și susținerea testelor vor să urmeze o universitate. În toate țările civilizate există practica testelor externe independente. Avem o situație oribilă când analizăm rezultatele evaluării externe independente în regiunile centrale și de est ale Ucrainei. Oamenii nu cunosc în mod elementar limba de stat.
Reporter: Nici la noi nu sunt rezultate încurajatoare.
Pavliuk: Este o situație pe care o observăm clar în unele raioane. Testele trebuie susținute pentru a putea absolvi o facultate. Apoi, urmează angajarea în câmpul munci, care tot presupune cunoașterea limbii de stat. Poți deveni competitiv doar atunci când cunoști limba de stat.
Reporter: Reiese că acești părinți își privează copiii de oportunitatea de a trăi mai departe în Ucraina?
Pavliuk: Exact. Părinții se adresează cu rugămintea de a-și educa copiii în clase ucrainene. Cu limba ucraineană de instruire.
Reporter: De ce atunci apare o astfel de rezistență?
Pavliuk: Pe de o parte, e vorba de geopolitică. De abia am reușit să revenim la un nivel bun în relațiile cu România. Am avut momente dificile în anul 2000 și în anii următori. Dar acum suntem parteneri strategici. România sprijină integritatea noastră teritorială, independența noastră, acordă ajutor militarilor care au participat la Operațiunea anti-teroristă, ajută la reabilitarea participanților la Euromaidan. Am ajuns la un dialog politic bun. România a votat pentru ratificarea Acordului de Asociere cu UE. România a fost una dintre primele țări care a susținut Ucraina în Parlamentul European în vedera semnării Acordul de Asociere .
Reporter: La momentul actual pot interveni unele schimbări în aceste relații?
Pavliuk: Sunt profund convins că există o astfel de tendință. Orice politician sau activist public trebuie să țină cont de această tendință importantă atunci când dă o apreciere relațiilor dintre Ucraina și România. Îndemn toți locuitorii regiunii Cernăuți să se înarmeze cu răbdare. Președintele, în calitate de garant al respectării drepturilor și libertăților cetățenilor, va adopta, în conformitate cu prevederile Constituției, o decizie care va consolida societatea noastră. Pe de altă parte, absolut nimeni într-o societate civilizată democratică nu ne poate interzice să creăm diferite platforme pentru schimb de idei și discuții, în vederea îmbunătățirii legislației existente. Nu exclud faptul că articolul 7 poate suferi diverse modificări în acest proces, dar să nu atingem statutul limbii ucrainene de stat.
Reporter: Dacă acest articol al legii va rămâne neschimbat, v-om avea destui profesori care vor putea să predea discipline în limba ucraineană în întreaga regiune? La urma urmei, avem acum o criză acută de cadre didactice.
Pavliuk: Nu voi spune nimic nou, pentru că pentru că din nou discutăm despre prestigiul acestei profesii. Un cadru didactic are un salariu mai mic decât al angajaților din alte profesii. Deși profesorul este obligat să pună copilul pe picioare, să-i dea cunoștințe durabile pentru ca el să devină competitiv mai târziu.
Libertatea Cuvântului, Cernăuți