Scenariul unei eventuale iesiri a Poloniei din Uniunea Europeana (Polexit) ‘este complet science fiction’, a declarat vineri ministrul adjunct de externe polonez Konrad Szymanski, cand a fost intrebat la o emisiune difuzata de internet daca o astfel de evolutie ar fi una realista, informeaza agentia PAP, citat de agerpres.ro
Formatiunea conservatoare aflata la guvernare in Polonia si de asemenea majoritara in parlamentul de la Varsovia, Partidul ‘Lege si Justitie nu va sustine niciodata un asemenea scenariu, intrucat el nu va rezolva vreo problema, dimpotriva, va crea altele noi’, a indicat oficialul polonez.
El a subliniat ca in prezent majoritatea cetatenilor polonezi sustin apartenenta Poloniei la UE si ca Partidul Lege si Justitie (PiS) nu doreste sa schimbe acest lucru. ‘Ne vom stradui ca integrarea europeana sa fie un loc confortabil pentru polonezi si pentru interesele poloneze (…) Speram ca aceasta pozitie sa fie inteleasa la Bruxelles’, a conchis adjunctul ministrului polonez de externe.
Pe 20 decembrie Comisia Europeana a activat impotriva Poloniei articolul 7 din Tratatul UE si a dat guvernului de la Varsovia un termen de trei luni sa revina asupra masurilor de reforma a sistemului judiciar considerate la Bruxelles ‘un risc evident de incalcare a statului de drept’. In ultima etapa a acestei proceduri Polonia si-ar putea vedea suspendat dreptul de vot in Consiliul UE si in Consiliul European, dar pentru aceasta este nevoie de un vot unanim al tuturor celorlaltor state membre ale UE, iar Ungaria a anuntat deja ca se va opune, Polonia putand eventual sa ceara si sprijinul celorlaltor doua tari din grupul de la Visegrad – Cehia si Slovacia.
Problema statului de drept si a reformei sistemului judiciar se afla in centrul actualitatii poloneze si a provocat tensiuni cu Comisia Europeana inca de la scurt timp dupa ce formatiunea Lege si Justitie (PiS) a castigat alegerile legislative de la sfarsitul anului 2015.
Prima initiativa promovata a fost o reforma a Tribunalului Constitutional, care a vizat in principal inlocuirea judecatorilor pe care guvernul formatiunii liberale Platforma Civica (PO) ii numise chiar inaintea alegerilor, conservatorii acuzandu-i pe liberali ca au incercat atunci prin acele numiri sa-si asigure controlul asupra acestei instante in perspectiva pierderii scrutinului legislativ.
Au urmat reforme ce au vizat functionarea tribunalelor de drept comun si a Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia Europeana considerand aceste masuri o incercare de subordonare a puterii judiciare in fata celei executive, in timp ce guvernul de la Varsovia sustine ca a luat aceste decizii pentru a pune capat ‘castei corupte’ a judecatorilor care functioneaza intr-un sistem ineficient si au format o elita ce s-a indepartat de problemele cetatenilor.
Parlamentul polonez a adoptat luna trecuta doua legi privind Curtea Suprema si Consiliul Superior al Magistraturii, acte normative promulgate de presedintele Andrzej Duda chiar in ziua in care Comisia Europeana a activat articolul 7. Presedintele Duda, provenit si el din formatiunea PiS, a blocat in luna iulie unele initiative, dar in cele din urma a acceptat multe din propunerile avansate. El a aprobat de exemplu normele privind revizuirea functionarii puterii judiciare si care permit executivului sa numeasca judecatorii tribunalelor regionale si pe cei ai Curtilor de Apel. Opozitia reclama faptul ca legea privind Curtea Suprema are printre obiective si pensionarea presedintei acesteia, care a fost numita pe vremea fostului guvern.
Comisia Europeana a mai lansat in luna iunie 2016 o procedura de infringement pe tema respectarii statului de drept in Polonia, urmata un an mai tarziu de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiati.
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat in noiembrie ca de la inceputul anului trecut a trimis guvernului polonez patru invitatii la dialog, toate ramase fara raspuns, executivul de la Varsovia acuzand in schimb oficialii europeni ca evaluarile lor pe tema reformei sistemului judiciar si a statului de drept sunt mai degraba politice decat juridice.