Asemenea afirmări face cunoscutul interpret de muzică ușoară din Moldova, Ștefan Petrache, care în anii 80 era împreună cu ansamblul „Plai” pe piscurile popularității. Peste treizeci de ani din viața sa el i-a consacrat scenei și turneelor. A avut o viață frumoasă și zbuciumată, iar acum trăiește modest și liniștit. Îi înseninează zilele soția Raisa și cei doi nepoței, Dănuț și Deniza.
Fiind întrebat de jurnalista de la Chișinău, Victoria Popa, cum își petrece zilele, maestrul a răspuns: „Probabil, cam trist, comparativ cu zilele când mai era pace în suflet. Mai încerc să am grijă de starea mea, să nu mă cert cu oamenii, prietenii, mai ales cu familia. Acum am timp liber mai dihai decât faraonii din Egipt. În ultimul timp îmi place mult să ascult muzică clasică și asta fac. Din când în când, citesc, dar numai literatură informativă. Uneori îmi ajut soția la câte ceva prin casă, îi aduc cartofi, ceapă din beci, dacă pot merge, atunci merg, dar încetișor. Mă mai bucur de venirea nepoților de la școală”.
Ștefan Petrache este considerat o personalitate în lumea muzicii, piesele interpretate de el au fost îndrăgite de multe generații, i-au mai rămas prietenii adevărați, care îi bat des la ușă.
„Au fost de toate în viață, timpuri când se bea și vin, se dansa, se cânta, dar totul avea loc în alte dimensiuni şi măsuri, își amintește artistul. Toate aveau loc cu mult tact şi bun-simţ. Nu știu, sau vârsta noastră, sau generația din care făceam parte, dar atitudinea chiar față de femeie, faţă de doamne, era alta. Noi încă mai păstrăm o doză de eleganță în atitudini. Este un vers foarte frumos, de pe timpuri: „Dar vine o vreme când nu mai scuzăm, / Când tragem o linie și apoi adunăm”. Cu trecerea anilor, desigur, căci și prieteni sunt mult mai puțini, pentru că și noțiunea de prietenie cumva se schimbă. Dar au rămas niște băieți extraordinari în viața mea. Înainte de Crăciun, au venit la mine o grămadă de tineri: Alex Calancea, Lucia Culev, Tatiana Cergă… M-au urat, am coborât în beci la un pahar cu vin, a fost o feerie. La început mi-au venit și lacrimile.
Și apoi băieții care au rămas aici de la formația „Plai”. Pentru că, de fapt, punctul culminant al creației mele a fost în formația „Plai”, care putea să continue, dar apăruse Nadejda Cepraga și a distrus formația. Atunci am fost nevoit să mă retrag, să mă întorc și să plec, așa cum am procedat întotdeauna. Când vin membrii fostei formații „Plai” din SUA, din Germania, toți intră să mă salute. Cei care sunt pe loc mă vizitează o dată pe lună numaidecât. Intră lume care mă respectă și-și aminteşte de mine. Îi aștept cu mult drag, la mine ușa e deschisă”.
În prezent, cum e și firesc, cântecele lui Ștefan Petrache sunt interpretate de alții. „De Gicu Cimbir, Adrian Ursu, Cătălin Josan, fantastic au cântat Brio Sonores „De-aș avea” la prima parte a concertului festiv de Revelion, la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Au cântat irepetabil”, afirmă Ștefan Petrache.
În situația în care se află fostul solist al Formației „Plai”, este potrivită simpla și frecventa întrebare: cum Vă simțiți acum?
„Am fost operat la București de către un medic moldovean, de-al nostru, care este cotat la un nivel înalt, Marin Postu, angiochirurg. Intervenția a fost făcută cu bani mulți. Mau ajutat prietenii, printre care Ion Suruceanu, Constantin Tampiza și încă unul, care nu vrea să-i divulg numele. M-am dus la București datorită sprijinului lor. Dacă nu erau ei, eram fără piciorul stâng acum în fața ta. Am diabet zaharat, mențin starea în care mă aflu, dar cu insulină”.
Și în finalul interviului această întrebare: aveți prieteni de-o viață?
„Cu Ion Suruceanu ne-am împrietenit din prima zi de când ne-am cunoscut. Eram tineri. Și niciodată na existat vreo disensiune între noi”.