Ropcea, sat ce prosperă pe banii câștigați în Europa

DSC_0506

În schițele sale despre localitățile din Bucovina de la începutul secolului trecut, Emil Grigorovitsa scria: „În josul Siretului, cam spre amiazăzi, odată cu drumul ce duce, de-a lungul grădinii şi curţilor familiei boiereşti a Flondorenilor, dai, la o depărtare de jumătate de ceas, de alt sat frumos, cu multe amintiri din trecutul Bucovinei, satul Ropcea. De pe o ridicătură de deal lină, aripată, pe amândouă laturi, cu câte o rarişte de stejari umbroşi, drumul porneşte repede, la vale, şi dă în vatra satului răzăşesc de odinioară. Despre dealul acesta ştiu letopiseţele Moldovei, ba ştie şi cântecul poporului…”.

În filele de letopiseț satul Ropcea a fost notat pentru prima dată la 18 februarie 1448. De fapt, cronicarul se referă la satul Storojineț, situat, cum afirmă el, „mai sus de Rubcea”. Acest sat de răzeși este întâlnit des în cronicele vremii. Iar ropcenii, gospodari mândri și harnici, țin la istoria vetrei lor natale, se mândresc cu ea, altfel la școală nu ar fi funcționat un muzeu de istorie a satului, iar noua biserică, construită acum în centrul localităţii n-ar fi avut hramul Sfântul Ștefan cel Mare.

Un devotat fiu al satului, Dragoș Olaru, care decenii la rând a trudit la Arhiva regională Cernăuți, a adunat documentele care se referă la baștina sa și s-a bucurat foarte mult că în ziua marcării jubileului de 570 de ani are posibilitate să țină în mână monografia Ropcei cu miros proaspăt de cerneală tipografică. Autorul ei este fosta profesoară, octogenara Valeria Mihailiuc. De altfel, cartea „Ropcea, vatră strămoșească” a fost un minunat cadou pentru locuitorii satului cu prilejul acestei sărbători deosebite. Domnul Dragoș Olaru a făcut o precizare: prin Ropcea trecea drumul vechi comercial, care lega Marea Neagră cu Marea Baltică, pe el au trecut slăviții domnitori ai Moldovei, chiar Ștefan cel Mare, precum și mitropolitul Dosoftei, autorul „Psaltirii în versuri”, când a fost dus în exilul din Polonia, cu moaştele Sfântului Ioan de la Suceava. Sunt argumente incontestabile, care afirmă că Ropcea este o așezare veche românească.

De zece ani se află în fruntea primăriei de la Ropcea domnul Ilie Olari, ceea ce înseamnă că sătenii au încredere în el. A primit mandatul pe timpuri foarte complicate, când e greu de pronosticat ziua de mâine a acestui sat din vecinătatea nemijlocită a Storojinețului. Totuși, domnul primar se arată a fi optimist:

– Viitorul satului nostru sunt tinerii, chiar dacă mulți dintre ei sunt plecați peste hotare. Satul prosperă pe banii câștigați în Europa, căci aici nu prea sunt locuri de muncă. Antreprenori sunt puțini – cei care au magazine, două secții de prelucrare a lemnului și mica întreprindere „Țărăncuța”. În mare parte bugetul Consiliului sătesc este format pe mijloacele încasate în urma achitării taxei funciare și arendei pământului. Pământul ne hrănește și ne menține satul. Iar ropcenii știu să-l lucreze. Avem în sat circa o sută de tractoare.

Este clar că viitorul apropiat al satului Ropcea este în componența unei comunități teritoriale. Deocamdată ne mai ținem într-o parte, mai rezolvăm problemele de sine stătător. Iată, am realizat trei proiecte ONU, într-un proiect avându-i ca parteneri pe indonezieni. Grație acestor proiecte am reușit să reparăm grădinița de copii, să schimbăm ferestrele la școală, să asigurăm Întreprinderea „Țărăncuța” cu instalații frigorifere pentru păstrarea laptelui.

Satul se modernizează, nu rămâne în urmă de acest proces nici Ropcea, dar aici rămâne neschimbată dragostea față de cântecul și tradiția românească. De fapt, aceasta îi și asigură statutul de sat românesc. Se educă această atitudine grijulie față de valorile spirituale strămoșești în familie, la grădiniță, la școală. Ropcea o are pe Victoria Costinean, lucrătoare emerită a culturii din Ucraina, care a creat ansamblul „Izvorașul”, purtându-l prin lume și evoluând pe scene mari și mici. În cei 35 de ani de când există „Izvorașul” el a educat câteva generații de copii, altoindu-le dragostea faţă de muzica și dansul popular românesc. Apreciindu-i meritele doamnei Victoria Costinean, Consiliul sătesc i-a acordat titlul de „Cetățean de onoare al satului Ropcea”. De un asemenea titlu s-a învrednicit și Gheorghi Maksimiuk, originar din Banyliv-Pidghirnyi, fost președinte de colhoz la Ropcea. După lichidarea colhozului el s-a făcut fermier, întreprinzător și continuă să locuiască şi să lucreze la Ropcea.

Cu prilejul jubileului de 570 de ani ai satului Ropcea și primarul localităţii, domnul Ilie Olari, a fost distins cu diploma Parlamentului ucrainean. Fiii de astăzi ai satului sunt la fel de slăviți ca și răzeșii de odinioară.

Vasile CARLAȘCIUC

Foto Vladimir ACATRINI

Screenshot_3

Lasă un răspuns