Lucrările premergătoare construcţiei secţiunii offshore a gazoductului Nord Stream 2 au debutat marţi în Germania, a anunţat consorţiul condus de grupul rus Gazprom care este responsabil pentru acest proiect, cu câteva zile înaintea vizitei cancelarului german în Rusia, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.
„Nord Stream 2 AG a demarat astăzi lucrările offshore pregătitoare pentru amplasarea ulterioară a conductelor în golful Greifswald” de pe coasta Mării Baltice, a anunţat marţi consorţiul responsabil pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2. „Toate lucrările sunt executate pe baza aprobărilor eliberate pentru construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream 2 în apele teritoriale ale Germaniei”, se mai arată în comunicatul de presă.
De asemenea, au început lucrările pregătitoare şi în Finlanda ca urmare a aprobărilor emise de autorităţile finlandeze, precizează comunicatul.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor. În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%. Polonia, țările baltice și SUA sunt doar câteva din vocile împotriva construcției acestui gazoduct.
În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.