Statul trebuie să se întoarcă cu fața spre sat – aceasta a fost și rămâne convingerea fermă a înalților demnitari până și după Revoluția demnității. Dar, iată, pași fermi nu se întreprind. Agricultura face parte din ramurile de risc ale economiei, or nici un fermier și nici o companie holding nu pot fi asigurați de calamitățile naturale, care momentan le pot cauza pierderi colosale. În lumea civilizată fermierii primesc subvenții de la stat sub formă de recompensă pentru cheltuielile suplimentare și menținerea prețurilor la produsele alimentare la un nivel echilibrat și convenabil ambelor părți – producătorului și consumatorului. În situații asemănătoare ar trebui să se afle și agricultorii ucraineni, cu atât mai mult că nu ei, cei de la talpa țării, au declarat că sectorul agrar este „locomotiva economiei naționale”, ci funcționarii.
S-a decis ca în anul curent, an complicat pentru economie, în scopul dezvoltării complexului agroindustrial, din Bugetul de stat să fie repartizate 350 milioane grivne, dintre care 50 milioane grivne pentru susținerea sectorului zootehnic. Specialiștii deja au calculat că această sumă, în condițiile creșterii prețurilor la resursele principale – combustibil, îngrășăminte minerale, mijloace de protecție a plantelor, tehnică – înseamnă o nimica toată. Cu ani în urmă, aderând la Organizația Mondială a Comerțului, Ucraina s-a angajat să asigure Complexul agroindustrial la nivelul dotațiilor de 609,2 milioane dolari, sau la 3.043,4 milioane grivne. Reiese că în anul curent acest angajament a fost redus de zece ori.
S-a întâmplat așa ca în cunoscutul cântec popular despre împărțirea norocului: unuia i-au dat cu carul, iar altuia – cu paharul. Printre cei care au primit finanțare „cu carul” din Bugetul de stat sunt poliția – 14,7 miliarde grivne, Ministerul de Interne – 41 miliarde grivne. Iar Complexul agroindustrial care trebuie să tragă după el economia, să hrănească armata și întreaga țară a primit subvenții „cu paharul”.
Pe mulți agricultori nu-i „ține buzunarul” să finanțeze lucrările de însămânțare. Potrivit calculelor specialiștilor, cheltuielile pentru desfășurarea campaniei agricole de primăvară din anul curent se cifrează la 90,1 miliarde grivne, cu o treime mai mult decât în anul trecut. Se explică aceasta prin scumpirea resurselor din import (cu 24 la sută), a taxei pentru arenda pământului (cu 20 la sută). În afară de aceasta s-a mărit cu 1,6 milioane hectare masivul cu culturi cerealiere de primăvară.
Dacă ne referim la mersul campaniei de primăvară în raionul Noua Suliță, agricultorii de aici sunt preocupați mai mult cu pregătirile decât cu lucrările în câmp. Potrivit lui Valeriu Tudosan de la Direcția pentru dezvoltarea agroindustrială din cadrul Administrației Raionale de Stat, gospodăriile de fermier au însămânțat cu culturi cerealiere de primăvară 337 hectare, pe când în gospodăriile individuale ale sătenilor – 800 hectare. Cheltuielile sunt mari din cauza măririi prețurilor la îngrășămintele minerale. Dar și materialul semincer costă la fel de scump. În privința motorinei probleme nu prea sunt, fiindcă agricultorii, prevăzători din fire, au făcut rezerve de cu timp. „Spre deosebire de ceilalți ani, în prezent agricultorii nu beneficiază de subvenții din partea statului. Fermierii care lucrează 500-800 hectare de pământ arabil sunt puși într-o situație foarte complicată”, constată domnul Valeriu Tudosan. Este o situație caracteristică și pentru alți fermieri, hrăniți cu promisiuni și cu „mană guvernamentală”.