Virozele respiratorii, afecţiuni obişnuite în sezonul rece, se pot complica grav în anumite situaţii, punându-ne chiar viaţa în pericol. Pneumonia este una dintre aceste complicaţii, însă cea de tip viral poate să apară din start în urma contractării unui virus.
Pneumonia, care este o infecţie a micilor saci aerieni (alveole) de la nivelul plămânilor şi a ţesutului din jurul acestora, este o boală cu o incidenţă foarte mare, conform anumitor studii reprezentând, în ţările în curs de dezvoltare, chiar a doua cauză de deces, bolile cronice grave fiind de obicei „terenul“ care favorizează evoluţia acestei boli acute spre deces. Specialiştii o clasifică, în funcţie de ceea ce o produce – virus sau bacterie – în peste 10 tipuri. Cele de tip bacterian sunt deosebit de periculoase, însă nici pneumoniile virale, care debutează ca o răceală obişnuită. Ca şi guturaiul obişnuit, şi pneumonia poate fi dobândită din cauza circulaţiei virusurilor. Se manifestă, până la un punct, ca o răceală obişnuită şi acesta este motivul pentru care, deseori, pacienţii trec peste această afecţiune fără un tratament special. Pneumonia virală se tratează, de altfel, cu medicamente antivirale şi poate fi prevenită în majoritatea cazurilor prin vaccinare antigripală anuală, vaccinarea rămânând cea mai importantă măsură de prevenţie. Când există, în schimb, semne că afecţiunea virală s-ar putea complica cu o suprainfecţie, medicul ia hotărârea administrării de antibiotice.
Reprizele de tuse sâcâitoare sunt, în cazul pneumoniei, mai dese şi în cele mai multe cazuri sunt însoţite de febră. Apare şi senzaţia de slăbiciune, dar şi respiraţia greoaie. Un alt simptom, peste care uneori se trece cu uşurinţă, poate ascunde, în schimb, o problemă chiar mai gravă. O mare greşeală care se face uneori este neglijarea senzaţiei de durere în zona toracelui. Nu ar trebui deloc tratată ca un simplu junghi, care s-ar putea să treacă, pentru că poate să ascundă inclusiv o tumoră malignă. În cazurile în care sunt semne clare că ar putea interveni şi o infecţie bacteriană, medicul prescrie, cel mai probabil, şi un antibiotic cu spectru larg. Predispuşi complicaţiilor sunt pacienţii cu boli cronice, putând interveni o afectare cardiacă gravă, de exemplu, dar şi cei cu un sistem imunitar slăbit.
În perioada bolii acute se recomandă repaus la pat, vitaminoterapie, o alimentaţie adecvată şi medicamente simptomatice, dacă situaţia nu este complicată, astfel încât să determine şi tratamentul antibiotic. Simplul fapt că pacientul trece printr-o pneumonie presupune o scădere a imunităţii, din acest motiv instalându-se complicaţiile, organismul fiind mai slăbit în faţa atacului diverselor bacterii. Persoanele care suferă de alcoolism, fumătorii, diabeticii, pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi cei care suferă de boala pulmonară sunt predispuşi de a face pneumonie, fiind mai expuşi şi riscul de complicaţii majore, în aceste cazuri, fiind mult mai mare.