Cuvântul artistic e ca și semințele de grâu din parabola evanghelică a Semănătorului. Nimerind într-un suflet generos și blajin, ele dau rod. Ele sunt în stare să lumineze gândurile omului, să-i înnobileze pornirile. Născută în miez de vară, în toiul secerișului, Lora Bostan, fiica săteanului Alexandru Dadus din Mămăliga, și-a încununat destinul cu spice alese, culese din holda scrisului românesc din Bucovina.
Atunci, în anii 60-70 ai secolului trecut, sătenii noștri doreau foarte mult ca odraslele lor să știe carte și să învețe în școli înalte. Fiica lui Alexandru Dadus din Mămăliga, Lora, s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității cernăuțene, la Catedra de filologie română. De atunci și până în prezent nu s-a despărțit de această catedră, pregătind, împreună cu ceilalți titulari ai catedrei, profesori de limba și literatura română pentru școlile românești. Mulți discipoli ai docentului universitar, doctor în filologie Lora Bostan, activează în prezent în școlile cu limba română de predare din regiunile Cernăuți, Transcarpatică și Odesa, în alte domenii unde este nevoie de cunoașterea limbii române.
Ca istoric literar, Lora Bostan ține mâna pe pulsul vieții literare din regiunea Cernăuți, iar una din ponderabilele ei realizări este compendiul și antologia „Pagini de literatură rămână. Bucovina, regiunea Cernăuți 1775-2000”, alcătuită împreună cu Grigore C. Bostan, membru de onoare al Academiei Române. Prin această lucrare autorii au demonstrat că Bucovina este un component indisolubil al patrimoniului cultural-literar românesc. Un alt merit însemnat al docentului universitar Lora Bostan este acela că a reușit să editeze romanul fantastic al regretatului Grigore Bostan „Evadare din Eterna-1”. De altfel, Grigore Bostan este primul dintre scriitorii români nord bucovineni care a valorificat genul fantastic.
Cu prilejul zilei de naștere, marcată la 16 iulie, foștii discipoli ai docentului universitar Lora Bostan îi urează multă sănătate și împliniri sub steaua scrisului românesc din „dulcea Bucovină”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
