Palatul Societăţii româneşti, de care aceasta s-a folosit numai o singură lună
În perioada interbelică autorităţile orăşeneşti i-au repartizat Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina teren pentru construcţia unui edificiu reprezentativ. Pentru acesta a fost ales locul alături de Casa Naţională a Evreilor de pe Piaţa Vasile Alecsandri, actuala Piaţa Teatrală. La parcela respectivă erau foarte mulţi pretendenţi şi până la clarificarea situaţiei au trecut 15 ani. În anul 1935 terenul a fost repartizat Societăţii. Timpul pierdut a însemnat şi pierderi de finanţe, ceea ce s-a răsfrânt şi asupra realizării proiectului iniţial al arhitectului Marcu.
Palatul cultural a fost conceput ca o operă arhitectonică românească monumentală, în stil caracteristic pentru acea perioadă din România şi Europa, şi urma să fie construit din mai multe blocuri. Proiectul a fost propus de arhitectul Horia Creangă, nepotul clasicului literaturii române, Ion Creangă. Dar finanţele au „intervenit” şi în acest proiect. Potrivit lui, noul ansamblu arhitectonic urma să fie compus din blocul central, cu ieşire pe piaţă, din trei blocuri cu ieşire pe strada Generalul Zadic de atunci (actualmente S. Bandera) şi din alt bloc cu ieşire pe strada Universităţii. Un ajutor financiar în sumă de 40 milioane lei a propus Fondul bisericesc.
Piatra de temelie a fost pusă în octombrie 1937, iar construcţia a fost finalizată la începutul anului 1940. Este vorba de blocul central, împărţit în două părţi: comercial şi cultural. De partea culturală ţinea parterul, sala de concerte, biblioteca, sala de lectură, birourile de lucru ale Societăţii. Iar partea comercială includea hotelul, restaurantul, magazinul, ea fiind dată în stăpânirea Fondului bisericesc care a participat la finanţarea proiectului. Pe faţada clădirii au fost fixate stemele ţinuturilor României, inclusiv stema Bucovinei cu lei de aur pe fondal albastru. Palatul cultural a fost vizitat de însuşi regele României, Carol al II-lea. Conform primului proiect, clădirea urma să fie din sticlă, iar iluminarea specială trebuia să creeze efectul a două cuburi masive luminiscente.
Palatul cultural a fost inaugurat la 17 mai 1940 şi tot în acea lună în el a trecut Societatea pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina. La 28 iunie în Cernăuţi au intrat trupele sovietice şi noul Palat a fost pus la dispoziţia mai multor instituţii. În noiembrie 1942 Palatul a fost vizitat de regele Mihai şi regina mamă Elena, precum şi de vicepremierul Mihai Antonescu. În perioada de timp care a urmat după anul 1944, Palatul cultural a fost folosit ca instituţie de cultură a garnizoanei din Cernăuţi, fiind numit „Casa ofiţerilor”.
În anul 2000 pe terenul din spatele fostului Palat cultural a fost ridicat monumentul poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com