Anul 73. Fortăreaţa evreilor Masada este cucerită de romani după un îndelungat asediu. Cei circa 970 de iudei din Masada au preferat să se omoare, după un îndelungat asediu (între anii 70-73 e.n.), pentru a nu cădea în mâinile luptătorilor romani, care i-ar fi luat în robie. Deoarece sinuciderea era interzisă de religia lor, au fost traşi la sorți câțiva bărbați care să-i omoare pe toți ceilalți asediați, după aceasta ultimii rămași s-au omorât ei între ei. Totuși, două femei și cinci copii s-au ascuns, nu au fost omorâți, și au putut povesti mai târziu cele întâmplate. Rezistența împotriva unor forțe militare mult superioare și moartea asediaților constituie până azi un simbol al dorinței de libertate a iudaicilor. Curajul lor a fost admirat chiar și de către romani.
Masada a fost o fortăreață antică cu o poziție strategică însemnată, pe o colină situată la marginea de răsărit a pustiului Iudeei, pe malul vestic al Mării Moarte. Colina se află la o altitudine de 63 metri deasupra nivelului mării și la o înălțime de 450 metri față de nivelul Mării Moarte.
Anul 1710. Pylyp Orlyk a fost ales hatman al Oastei Zaporojene şi a fost adoptat „Pactul şi Constituţia drepturilor şi libertăţilor Oastei Zaporojene” – document, care a devenit prima constituţie ucraineană. Constituţia lui Pylyp Orlyk a însemnat un mare pas înainte, ea exprimând gândirea politică ucraineană din secolul al XVIII-lea. Documentul a fost scris în două limbi – în ucraineana veche şi în latină.
Anul 1869. A apărut la Bucureşti revista „Traian”, editată de Bogdan Petriceicu-Haşdeu.
Bogdan Petriceicu-Haşdeu, născut Tadeu Hâjdeu la 26 februarie 1838, la Cristinești de lângă Hotin, a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Bogdan Petriceicu-Haşdeu este considerat una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. A decedat în 1907.
Anul 1879. S-a născut scriitorul Gala Galaction. Gala Galaction, pseudonimul literar al lui Grigore Pișculescu (1879- 1961) a fost şi preot ortodox, profesor de teologie român de origine aromână, traducător al Bibliei în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și Nicodim Munteanu). În 1947 a fost ales în Academia Română.
Anul 1889. S-a născut genialul actor de comedie Charlie Chaplin, actor, regizor și producător britanic, creatorul personajului „Charlot”. Charles (Charlie) Spencer Chaplin (1889-1977) a fost un actor și regizor englez. Este considerat unul dintre cele mai mari personalităţi de cinema din secolul XX. Cele mai renumite filme ale sale sunt „Luminile orașului”, „Timpuri noi” și „Marele dictator”.
Anul 1945. A început asaltul Berlinului. A fost una dintre ultimele bătălii finale, două grupuri de armate sovietice au atacat Berlinul pe direcțiile sud și est. Bătălia a durat de la sfârșitul lunii aprilie până la începutul lunii mai. Mai înainte ca lupta să se încheie, Adolf Hitler s-a sinucis. Apărătorii orașului s-au predat pe 2 mai 1945. Au mai existat câteva centre izolate de rezistență, care au încetat luptă până la capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai (9 mai pentru URSS) 1945.
Anul 1972. A fost lansată la Cape Canaveral, Florida, naveta spațială „Apollo 16”, care a aselenizat la 20 aprilie 1972. „Apollo 16” a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una din zonele înalte ale Lunii. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Subsatelitul „Apollo 16” a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. În drum spre Lună, astronauții misiunii „Apollo 16” au realizat mai multe fotografii ale Pământului. În ciuda unei avarii a Modulului de Comandă, avarie care era să ducă la renunțarea la aselenizare, „Apollo 16” a reușit să aselenizeze pe Terra Descartes la 21 aprilie.
La 16 aprilie este marcată Ziua mondială a vocii, care are ca scop creşterea conştientizării asupra importanţei vocii şi atragerea atenţiei asupra problemelor vocale. Celebrarea a început în 1999, în Brazilia, sub forma Zilei naţionale a vocii, fiind rezultatul iniţiativei venite din partea unor specialişti în otorinolaringologie, patologie vorbire-limbaj şi a unor profesori de canto.
Iniţiativa a fost urmată şi de alte ţări.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com