Reorganizarea şcolilor româneşti din satele Stălineşti, Nesvoia şi Bălcăuţi (raionul Noua Suliţă) şi afilierea lor la Şcoala mixtă româno-ucraineană din Mămăliga a devenit un subiect intens mediatizat de mass-media românească din regiunea Cernăuţi. Zarva stârnită cu privire la posibila lichidare a acestor instituţii de învăţământ a ajuns chiar la urechile oficialilor de la Bucureşti. Astfel, localităţile respective, locuite de oameni vrednici şi buni gospodari, s-au văzut cu oaspeţi mari în prag: miniştri, diplomaţi şi reprezentanţi din conducerea regiunii.
Istoria a început în primăvara anului de graţie 2016. În cadrul sesiunii Consiliului comunităţii teritoriale Mămăliga, din care fac parte şi satele Stălineşti, Nesvoia şi Bălcăuţi, deputaţii locali au adoptat hotărârea de a crea şcoala de bază la Mămăliga, iar şcolile din cele trei localităţi să fie transformate în filiale. Decizia a stârnit un val de nemulţumire în rândul părinţilor şi a cadrelor didactice de la aceste şcoli. La iniţiativa unui grup de părinţi decizia buclucaşă a fost contestată în judecată. Scandalul a început să ia proporţii şi astfel n-au ezitat să se implice şi unii lideri ai societăţilor naţionale ale românilor din regiune. Cauza celor trei şcoli a fost apărată la Judecătoria din Noua Suliţă de către tânărul avocat cernăuţean losif Cernuşcă. Sentinţa instanţei de judecătorie a fost în favoarea părinţilor şi astfel hotărârea de a reorganiza şcolile a fost recunoscută ca fiind ilegală. Toţi au răsuflat cu uşurare, însă ulterior decizia de judecată a fost atacată de către primarul comunei Mămăliga, Arcadie Şova. Şi iată că zilele trecute Curtea de Apel de la Vinnyţea din nou dă câştig de cauză părinţilor. Aici iarăşi e meritul avocatului losif Cernuşcă, care a reuşit să convingă judecătorii prin probe veridice şi dovezi incontestabile că reorganizarea se face cu grave încălcări ale legii. Vestea a fost făcută publică în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi de către avocatul losif Cernuşcă, de către academicianul Vasile Tărâţeanu şi Arcadie Moisei, directorul Departamentului învăţământ şi ştiinţă din cadrul centrului amintit. „Este o bucurie a noastră, a părinţilor şi colectivelor didactice din cele trei sate româneşti care au reuşit să învingă o nedreptate. În urma unui proces anevoios, putem afirma că în Ucraina există Justiţie!”, a menţionat Vasile Tărâţeanu. Potrivit lui Arcadie Moisei, reformele realizate în Ucraina ridică multe semne de întrebare. „A fost pusă problema de a reduce cheltuielile pentru şcoli. Astfel a apărut ideea înfiinţării şcolilor de bază. Este o idee veche, care a existat încă prin anii 60-70. Această idee a fost preluată şi de conducerea comunei Mămăliga pentru că avea un deficit bugetar foarte mare. Participând la concursul anunţat de Ministerul Finanţelor, urmau să beneficieze de fonduri importante destinate dezvoltării comunităţii teritoriale, dar şi a şcolilor”. Juristul losif Cernuşcă a trecut în revistă principalele momente din cadrul procesului judiciar, menţionând şi faptul că e vorba de un caz inedit. „Este un proces judiciar fără precedent în regiunea Cernăuţi şi chiar la nivel de tară. Nimeni nu a mai atacat astfel de hotărâri ale consiliilor locale prin care se lichidează şcolile. Pentru noi este o victorie mare, pentru că este vorba de trei şcoli cu predarea în limba română. Era încălcat dreptul părinţilor şi copiilor de a studia în limba maternă. A fost încălcat art. 53 al Constituţiei Ucrainei care este Legea Fundamentală a statului”.
A câştiga o mică bătălie nu înseamnă a câştiga războiul. Cazul celor trei şcoli din raionul Noua Suliţă se poate repeta şi în alte localităţi. Clasele superioare ale acestor instituţii de învăţământ sunt formate în medie din câte 4-5 copii şi nimeni nu poate garanta că peste o perioadă de timp aceste şcoli nu vor fi forţate să devină filiale ale şcolii din Mămăliga. Reforma descentralizării puterii de stat şi celei din învăţământ presupune şi eficientizarea cheltuielilor. Evident, copiii minorităţilor naţionale nu ar trebui să fie discriminaţi şi trebuie trase semnale de alarmă atunci când viitorul şcolilor româneşti devine incert. Suspiciunile ar putea fi înlăturate la nivel legislativ, însă nici unul dintre parlamentarii bucovineni nu au venit în Parlament cu ideea de a proteja şcolile minorităţilor naţionale. Discursurile de apoi ale liderilor noştri care doar au „asistat” la şedinţele de judecată sunt menite să gâdile urechile oficialilor din capitala ţării vecine. Dacă acestea sunt jalnice şi pot stoarce lacrimi, atunci cresc şi şansele de a obţine şi fonduri menite protejării identităţii naţionale a românilor din regiunea Cernăuţi. Evident că aceste fonduri nu ajung şi la şcolile din Bălcăuţi, Nesvoia şi Stălineşti, unde de ani de zile pedagogi consacraţi trudesc cu discernământ şi modestie tot pe ogorul limbii materne. În consecinţă, tot tărăboiul cu şcolile amintite a adus şi un prejudiciu colosal comunităţii teritoriale Mămăliga, care a pierdut 1,8 milioane de grivne ce urmau să ajungă în Bugetul local. Evident aceşti bani urmau să fie folosiţi pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv pentru necesităţile şcolilor. Nici primarul Arcadie Şova nu trebuie făcut ţap ispăşitor în această situaţie, mai ales că nici unul dintre liderii societăţilor româneşti n-au călcat în ultimele decenii pragul acestor şcoli pentru a se interesa de problemele sau bucuriile oamenilor care muncesc acolo.