Academicianul Eugen Simion afirmă că de trei decenii românitatea trăiește o mare criză morală și identitară și atrage atenția că spiritul românesc e pus în discuție într-un fel de pedagogie demoralizantă, potrivit Agerpres.
„Noi trecem printr-o mare criză. Și de trei decenii românitatea trăiește o mare criză. Politicienii noștri spun că e o criză economică. Și au dreptate. Probabil. Dar eu spun că mai mare este criza morală. Și mai mare — acum se accentuează — este o criză identitară. Românii nu mai vor să fie români. (…) E pus în discuție de universitari, de oameni onorabili spiritul românesc. Adică ‘Ce e asta, domne? Spiritul românesc?’. E înjurat Călinescu, este iar o ofensivă împotriva lui Călinescu pentru ultimul lui capitol ‘Specificul național’. Adică toată lumea este indignată: ‘Cum domne, nu mai suntem noi europeni?’. Vă rog să fiți atenți la acest fenomen, acest fenomen de criză identitară care e foarte grav. Și câtă vreme a fost țărănimea română și a fost boierimea română, nu era primejdia, pentru că de-acolo pornea totdeauna o susținere», a spus Simion, la o întâlnire cu studenți și cadre didactice, desfășurată în Sala de consiliu a Facultății de Litere.
El a susținut că trebuie să fim „români cu fața spre universalitate» și a criticat faptul că „naționalismul este identificat cu xenofobia».
„Astăzi suntem puțin risipiți. Păi cum? Dacă nu respectăm principiile lui Maiorescu! ‘Noi trebuie să fim români cu fața spre universalitate’. O propoziție pe care o amintesc mereu și care este esențială — Să fim români cu fața spre universalitate. Da. Asta e. Ori, cealaltă atitudine… Uitați-vă la media românească, la ce se spune despre români. Ce vrei, domne? Români…Vai de capul lor. Nu sunt buni de nimic’. Face un fel de pedagogie negativă, care e demoralizantă pentru acest popor. De aceea, mi se pare că trebuie să fim foarte atenți. Pentru că, altfel, ne paște — dacă nu suntem chiar atinși — de un alt fel de sovietism. Sunt în fond cam aceleași teze altfel coafate. (…) Nu vorbeam despre naționalism. (…) Tot secolul al XIX-lea a trăit sub umbrela acestui concept. Așa s-a creat România Modernă. (…) Acum, termenul este identificat cu xenofobia», a mai spus Eugen Simion.
Criticul literar și academicianul Eugen Simion este recentul câștigător al medaliei de aur pentru filologie «Alfred Nobel» pentru anul 2018, acordată de Societatea Internațională de Filologie. De aproape un secol, Societatea Internațională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de aur pentru filologie »Alfred Nobel», instituită ca echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură, în semn de înaltă recunoaștere a valorii de excepție a lucrărilor în domeniul gramaticii sau criticii și istoriei literare.