Oamenii se obişnuiesc foarte greu cu regimurile totalitare. Chiar dacă îşi apleacă capul, aceasta încă nu înseamnă că sufletul a îngenuncheat. Pentru majoritatea bucovinenilor evenimentele fierbinţi din vara anului 1940 au fost ca un duş rece. Li s-a deschis calea nu spre libertate, ci spre siberii înspăimântătoare şi aspre, loc ales special pentru nesupuşii regimului.
Noua graniţă cu sârmă ghimpată a statului sovietic „necuprins” a trecut prin inima bucovinenilor. Cei îndrăzneţi şi iubitori de libertate, cu riscul propriei vieţi, au încercat să treacă „dincolo”, la neamuri. Dacă în primele luni ale administraţiei bolşevice cei hotărâţi să treacă frontiera o făceau fără însoţitori, mai târziu au început să se adune în grupuri, sporind şi mai mult riscul. Aceasta a şi dus la tragedii.
hi iama anului 1941 au scris cu propriul sânge pe zăpada din valea Prutului, la Lunca, începutul calvarului românilor din „dulcea Bucovină” locuitori din mai multe sate, majoritatea lor fiind gospodari din Mahala, hi semn de datorie creştină, anul trecut, din iniţiativa şi pe mijloacele financiare ale Consiliului sătesc Mahala (primar Elena Nandriş), în valea Prutului de la Lunca, în locul crucii vechi a fost ridicată o troiţă şi amenajat locul pentru cinstirea memoriei celor seceraţi aici de gloanţele grănicerilor sovietici. Se presupune că au fost circa 400 de români şi puţini dintre ei nu au nimerit în ţinta ostaşilor şi s-au strecurat prin gardul de sârmă ghimpată în ţara istorică. Răniţii au fost doborâţi cu patul armelor şi aruncaţi în gropile săpate chiar în luncă, împreună cu morţii. Cei prinşi de vii au fost duşi la închisoarea din Cernăuţi, unde au fost executaţi în pripă, în primele zile ale războiului.
URSS, înconjurată de „duşmani imperialişti”, se lupta cu „duşmanii poporului” din interiorul ţării şi chiar cel mai cinstit cetăţean foarte uşor putea fi suspectat şi trecut de către serviciile speciale în această categorie ostilă. Cu atât mai mult rudele „trădătorilor de ţară”, care au încercat să freacă „graniţa sovietică”. Cei căzuţi în lunca Prutului au „semnat” cu propriul sânge şi sentinţa pentru rudele lor, care nu cu mult după tragedie au fost ridicate şi duse în GULAG-ul stalinist. Oricum, deportările erau deja planificate, iar evenimentele sângeroase au servit drept motive în plus pentru călăii regimului.
De când în ţinutul nostru a început să se vorbească deschis şi tare despre fărădelegile regimului totalitar, la Mahala, în lima februarie a fiecărui an simt organizate acţiuni de doliu întru pomenirea jertfelor acestuia. Până în anul curent parastasul era ţinut în cimitirul satului, în locul unde au fost reînliumate rămăşiţele pământeşti ale celor 38 de măhăleni împuşcaţi la Lunca în iama lui 1941 şi identificaţi de rude, în 1942, după îmbrăcăminte. Deoarece aceasta nu este numai durerea locuitorilor din Mahala, ci şi a întregii comunităţi româneşti din ţinut, la comemorarea martirilor neamului participă buni creştini din întreaga regiune, feţe bisericeşti şi reprezentanţi ai autorităţilor şi opiniei publice, colaboratori ai Consulatului General al României la Cernăuţi şi delegaţii din România.
Duminica trecută, la Troiţa de la Lunca un sobor de preoţi în frunte cu Gheorghe Moroz, protopopul de Noua Suliţă, şi Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineţ, au oficiat parastasul întru pomenirea jertfelor nevinovate, care au plecat la ceruri de aici, în chinuri. Prin luările lor de cuvânt doamnele Elena Nandriş, primarul satului Mahala, Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Aurora Bujeniţa, fostă deportată, au menţionat că atâta timp cât pâlpâie flacăra memoriei, neamul este nemuritor. La pomenirea creştinească a jertfelor regimului totalitar au participat membrii Corului popular „Dragoş Vodă” şi tinerii artişti amatori de la Casa de cultură din Mahala, îndrumaţi de Elena Petriuc.
În valea Prutului, unde cu 76 de ani în urmă au răsunat rafale de mitraliere, s-au înălţat cuvântul rugăciunii şi cântările divine.
Vasile CARLAȘCIUC
Mai multe fotografii aici: http://lyberti.com/manifestare-de-doliu-in-memoria-martirilor-neamului-ucisi-in-iarna-anului-1941-la-lunca-foto/