Austria preia preşedinţia UE. Care sunt priorităţile sale

Sebastian-Kurtz-Boiko-Borisov-Facebook-640x400

Austria a preluat duminică, 1 iulie, pentru a treia oară, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, sub deviza „O Europă care protejează”. Gestionarea problemei migraţiei va fi dosarul prioritar al preşedinţiei austriece, care va dura şase luni. Viena va trebui, de asemenea, să avanseze în negocierile privind viitorul buget al UE, altă problemă spinoasă pe care a moştenit-o, şi să meargă mai departe în extinderea UE cu ţările din Balcanii de Vest.

Criza politică generată de provocările migraţiei este dosarul numărul unu pe care Viena îl va avea de gestionat pe timpul preşedinţiei sale la UE. Acordul încheiat vineri rămâne vag pe tema implementării sale, mai ales în privinţa înfiinţării unor ”platforme de debarcare” a migranţilor în afara UE.

Guvernul cancelarului Kurz, aliat cu partidul de extremă dreapta FPÖ, apără o linie ”dură”, pledând în favoarea unei politici europene a migraţiei mai restrictive, printr-o consolidare a protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.

Pe site-ul preşedinţiei austriece, Executivul de la Viena anunţă clar obiectivul – ”securitatea” în primul rând -, întrucât precizează că este vorba despre ”lupta împotriva imigraţiei ilegale prin securizarea frontierelor externe”.

Viena are pe masă spinoasa reformă a Regulametului de la Dublin, care încredinţează ţării de intrare în UE responsabilitatea soluţionării solicitărilor de azil, o reformă aflată în punct mort de peste doi ani.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că guvernul său va folosi preşedinţia UE pentru a face blocul comunitar mai sigur, adăugând că ţara sa doreşte să fie „un liant în UE şi să reducă tensiunile în Europa”, relatează dpa.

La o reuniune organizată în oraşul Schladming pentru a marca preluarea pe 1 iulie de către Austria a preşedinţiei prin rotaţie a Uniunii Europene, cancelarul Kurz a spus că guvernul său va promova „o Europă care protejează” pe perioada celor şase luni în fruntea blocului comunitar.

„Dorinţa de securitate, la fel de veche ca omenirea, s-a manifestat cu toată forţa în timpul crizei migraţiei”, a declarat la rândul său preşedintele Consiliul European, Donald Tusk, prezent şi el la Schladming.

Pare puţin probabil ca Viena să reuşească să o rezolve. Austria susţine ţările din Grupul de la Vişegrad (V4 – Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), care au respins propunerea Bruxelles-ului cu privire la o repartizare punctuală a solicitanţilor de azil – în perioadă de criză.

Lasă un răspuns