Pentru creștini, evenimentul religios din data de 19 ianuarie (stil vechi), Boboteaza, este o sărbătoare închinată domnului Iisus Hristos. Praznicul aminteşte de ziua când Mântuitorul Iisus a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în apa Iordanului. Cu sărbătoarea Bobotezei, urmată de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, în data de 20 ianuarie (stil vechi), se încheie ciclul sărbătorilor tradiționale de iarnă.
Apa sfinţită are proprietăţi deosebite. Din dorinţa de a descoperi o explicaţie referitoare la puterea tămăduitoare a aghesmei, savanţii au studiat în acelaşi timp structura apei simple şi a aghesmei. Astfel că, în testele efectuate în laboratoare de renume, cercetătorii au constatat că apa are memorie şi poate să păstreze în amintire emoţiile oamenilor. Stropirea cu apă sfinţită a plantelor muribunde sau a animalelor bolnave, le readuce la viaţă. Totuşi, oamenii de ştiinţă mai adaugă că nici un chimist nu poate explica de ce se petrece acest fenomen. Savantul spune fără rezerve că apa sfinţită are o compoziţie chimică deosebită. Dacă într-un vas care conţine apă obişnuită se toarnă puţină agheasmă, atunci toată apa din acel recipient primeşte proprietăţile apei sfinţite.
Specialiştii susțin că semnul crucii are puteri miraculoase asupra microbilor. Specialiştii susțin că semnul crucii are o putere miraculoasă asupra microbilor patogeni.
Apa sfințită, Agheasma, este „Apă vie”
Sărbătoarea Botezul Domnului este una dintre cele mai importante sărbători împărăteşti ale Bisericii. În ziua praznicului, principalul eveniment religios constă în Sfinţirea Mare a apelor. Ritualul se împlinește după Sfânta Liturghie oficiată în Ajunul Bobotezei, precum și după Sfânta Liturghie din ziua praznicului.
Apele Mari se sfințesc în ziua de Bobotează. Sfințirea Apelor Mari se împlinește prin harul preoților. La acest eveniment religios Apele mari se purifică de forţele malefice, iar apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase, de aceea, apa sfințită nu se strică de-a lungul anului când a fost sfințită.
Praznicul trebuie sărbătorit în deplină armonie. Potrivit tradițiilor strămoșești, oamenii trebuie să întâmpine praznicul în bună înţelegere. Nu este bine ca rudele să se certe între ele, iar părinţii nu trebuie să- și certe sau să-și obijduiască copiii. De asemenea, tradiția precizează că persoanele care nu respectă aceste interdicții vor avea necazuri tot anul.
Procesiune de sfințire a apelor, în toate localitățile. După liturghia din ziua praznicului, preotul și credincioşii din parohia sa merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă. În acest pelerinaj, se rostește rugăciunea de sfinţire a apei. Pentru a alunga duhurile rele cuibărite în apă, spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei din localitatea respectivă.
În ziua de Bobotează, râurile, fluviile și lacurile sunt purificate. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate în ziua praznicului. De aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare un interval de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei”.
Sfântul Ioan Botezătorul – „cel mai mare între cei născuţi, cel mai mic în împărăţia cerurilor”
A doua zi după Bobotează creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Fiul lui Dumnezeu. Cu acest praznic se încheie sărbătorile de iarnă.
În această zi, la unele sate şi oraşe încă se mai păstrează tradiţii care aduc mult noroc. În această zi toate gospodinele trebuie să aducă la biserică multe bucate: pâine, cozonaci, cât şi brânză şi ouă. Se vor împărţi în primul rând săracilor ce au numele Ioan.
În Bucovina, femeile trebuie să pună la poarta casei lor, un brad frumos împodobit care va porni petrecerea în cinstea celor care poartă numele Sfântului. După aceasta, se vor pregăti colaci care trebuie să fie împărţiţi nepoatelor sau fetelor tinere. În funcţie de formă şi de mărime, acestea îşi vor putea da seama ce copil vor avea.