La 23 mai 1922 Nicolae Donici (1874-1956) devine membru de onoare al Academiei Române. A fost un astronom român originar din Basarabia şi strănepot al fabulistului Alexandru Donici. Nicolae Donici fost ales membru al Societăţii Astronomice din Rusia din 1904 până în 1917, membru al Uniunii internaţionale pentru studiul Soarelui, al Uniunii Internaţionale Astronomice (din 1922), al societăţilor astronomice din Germania şi Franţa. A fost membru al Comitetului astronomic român, doctor honoris causa a Universităţii din Coimbra, Portugalia, şi autor a cel puţin 77 de publicaţii ştiinţifice.
Viitorul astrofizician de talie mondială a văzut lumina zilei la 14 septembrie 1874, în familia lui Nicolae Donici şi al Leomonei Macari, din satul Petricani, o suburbie a oraşului Chişinău. Foarte devreme însă i-a fost sortit să rămână orfan de ambii părinţi. A fost crescut şi educat de mătuşa sa Elena, sora mamei sale, situat în satul Dubăsarii Vechi, din preajma Criulenilor. Ea a fost acea care l-а încurajat pe micul nepot nu numai să facă studii bune, dar i-a şi dăruit toată moşia care îi aparţinea la Dubăsarii Vechi.
Tânărul Nicolae Donici a urmat studiile la Colegiul Richelieu din Odesa (1883), apoi absolveşte cu diplomă de merit de gradul I Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii Novorossia din Odesa. Fiind pasionat de astronomie, îşi perfecţionează cunoştinţele la Universitatea din Sankt-Petersburg. Cercetările ştiinţifice şi le începe la renumitul Observator astrofizic din Pulkovo, de lângă Petersburg. Se consacră deplin cercetărilor astronomice, analizei spectrale a aştrilor, preferând Soarele şi Luna. În scurt timp obţine noi informaţii şi rezultate ştiinţifice, ceea ce i-a permis să fie recunoscut de specialiştii timpului. În 1897, Nicolae Donici este ales membru al Societăţii Astronomice din Franţa. În 1901, la vârsta de numai 27 ani, devine membru titular al Academiei Imperiale din Petersburg, iar peste trei ani (1904) este ales membru al Societăţii Astronomice din Rusia.
A început să participe activ la expediţiile de observare a fenomenelor astrale în diferite regiuni geografice ale lumii. Astfel, în 1898, la Observatorul din Odesa, observă eclipsele de Lună. În următorii ani asistă la eclipsele de Soare, din Indonezia, China, Spania, Portugalia şi Franţa. În 1907, în Egipt, observă trecerea planetei Mercur pe discul Soarelui. Ceva mai târziu observă eclipsele de Soare în Oceanul Atlantic (1912), Crimeea (1914) ş.a.
În anul 1908, pe moşia sa din satul Dubăsarii Vechi, Nicolae Donici a fondat un observator astronomic şi o staţie meteo. Pe atunci, în toată lumea existau doar 7 astfel de telescoape. Observatorul era folosit pentru studierea cromosferei şi a protuberantelor solare.
Revoluţia din Rusia (1917) îl găseşte pe Nicolae Donici la Observatorul său de la Dubăsarii Vechi, unde rămâne şi după Unirea Basarabiei cu România (1918), continuând cercetările sale. În 1922 Nicolae Donici este ales: membru al Academiei Române; membru al Uniunii Astronomice Internaţionale; membru al Comisiei pentru fizica Soarelui; membru al Comisiei pentru planete. Din 1924 conduce secția Fundaţiei Culturale „Principele Carol”.
Evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial s-au răsfrânt nefast asupra destinului lui Nicolae Donici. În 1940 el este nevoit să părăsească Dubăsarii Vechi, iar conacul său din localitate a fost devastat de către sovietici. În 1944, a fost bombardat complexul hotelier din Bucureşti în care locuia. Peste câteva zile, o bombă a căzut pe a doua clădire, în care s-a mutat Donici, dar nefiind acasă, aceasta a scăpat cu viaţă.
Din 1944 a locuit în Franţa, unde timp de 10 ani a lucrat la Observatorul astronomic. După toate probabilităţile, s-a stins din viaţă la Nisa, într-un azil de bătrâni, în anul 1956. Nicolae Donici a fost exclus de autorităţile comuniste din Academia Română în 1948, fiind reprimit post-mortem în 1990.
Astrofizicianul Nicolae Donici a fost o personalitate de primul rang în plan mondial, un savant care a depăşit cunoştinţele epocii sale. Numele lui Nicolae Donici a fost date unor mici planete ale sistemului solar sau asteroizi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com