În viitorul apropiat, Cernăuţiul riscă să fie îngropat în gunoaie. Considerat a fi unul dintre cele mai frumoase şi confortabile oraşe din ţară, care poate atrage anual milioane de turişti, oraşul Cernăuţi riscă să fie îngropat în gunoaie din cauza incompetenţei autorităţilor locale. Primarul Oleksii Kaspruk a anunţat că oraşul va adăposti 830 tone de gunoaie menajere aduse de la Lviv.
Potrivit primarului, aceste deşeuri nu vor aduce prejudicii mediului înconjurător, iar conform contractului semnat, Primăria va primi 105 mii de grivne. “Am fost obligat să iau această decizie. Sunt convins că Ucraina nu trebuie împărţită între noi şi ei. Lvivul se confruntă cu o problemă ecologică legată de transportarea deşeurilor menajere. Din această cauză au murit oameni, iar noi avem datoria să întindem o mână de ajutor”, a explicat primarul care se consolează şi cu gândul că şi alte oraşe din ţară au adoptat decizii similare. 240 tone de gunoaie din Lviv au fost aduse deja la gunoiştea din preajma Cernăuţiului. Restul urmează să fie transportat până la sfârşitul anului. Decizia primarului de a depozita gunoaie străine a stârnit un val de nemulţumire în rândul cernăuţenilor şi unor deputaţi locali. Natalia Iakimciuk, deputat în Consiliul Orăşenesc, a declarat că transportarea gunoaielor din Lviv la Cernăuţi este un lucru inadmisibil. “La Cernăuţi nu există o fabrică de reciclare a deşeurilor menajere. Gunoiştea locală este în măsură să asigure nevoile oraşului Cernăuţi, dar nu şi a altor regiuni. Apare întrebarea: cine va fi responsabil de prejudiciile aduse ecologiei urbane şi a dezastrului ecologic ce ar putea fi provocat de importarea unei cantităţi mari de deşeuri din regiunile vecine?”, se întreabă N. Iakimciuk. Gunoiştea oraşului Cernăuţi este situată în apropiere de localitatea Ciornovca, raionul Noua Suliţă, şi se întinde pe o suprafaţă de circa 10 hectare. Nimeni nu poate garanta că tragedia de la Lviv nu se va repeta şi la Cernăuţi, în pofida faptului că aici nu au fost semnalate cazuri de incendiu.
Munţii de gunoaie sunt o urmare firească a unei societăţi de consum. Cu toate acestea autorităţile trebuie să aibă grijă de sortarea şi prelucrarea acestor deşeuri. La acest capitol, Cernăuţiul e aproape de o catastrofă ecologică. Gunoiştile neautorizate apar ca ciupercile după ploaie, iar oraşul nu dispune de nici o instalaţie de prelucrare a deşeurilor. Chiar şi în centrul istoric al oraşului containerele de gunoi urât mirositoare zac sfidător în văzul tuturor, devenind o prezenţă constantă. Gunoiştile, mai ales cele neautorizate, au devenit o problemă naţională şi dacă autorităţile nu vor lua măsurile cuvenite, Ucraina în viitorul apropiat va fi îngropată în gunoaie. În 2015 Ucraina a procesat doar 1 milion 900 mii metri cubi de deşeuri menajere, ceea ce reprezintă 5,1 la sută din totalul gunoaielor acumulate.
Interesantă este experienţa Suediei, care a reuşit să facă atâr de mulţi bani din gunoi, încât îl importă de la mii de kilometri. Această ţară a reuşit un lucru care părea aproape imposibil: statul cu 9,5 milioane de locuitori a rămas fără gunoi. Chiar dacă acesta este un lucru pozitiv, el are şi urmări negative. Suedia trebuie să importe acum gunoi pentru a asigura necesarul de căldură şi electricitate al cetăţenilor săi. Prin folosirea celor două milioane de tone de gunoi şi importul din afara graniţelor, Suedia a devenit un model pentru alte state, suedezii fiind lideri mondiali în domeniul recuperării energiei din deşeuri. Suedia a început astfel să preia gunoiul produs de Norvegia, care încă produce o cantitate mai mare de deşeuri decât cea pe care o poate transforma în energie. Norvegienii trimit anual 80.000 tone de gunoi către vecinii lor suedezi. Soluţia de a importa gunoi de la norvegieni este una extrem de profitabilă: norvegienii plătesc pentru a plasa excesul de deşeuri, suedezii îl ard pentru căldură şi electricitate, iar apoi tratează cenuşa, transformând-o în îngrăşământ care ajunge înapoi la norvegieni
Cernăuţiul, în pragul unei catastrofe ecologice
