Luna august ne vine în fiecare an cu atâtea sărbători naționale, tradiționale, familiale… Printre toate acestea vom menționa că este luna în care s-a născut poetul bucovinean Ilie Motrescu din Crasna Storojinețului. Anul acesta, la 18 august, ar fi împlinit 82 de ani. Ne vine greu să ne imaginăm cum ar fi arătat poetul la 82 de ani. Pentru noi și pentru eternitate el a rămas mereu tânăr, de 28 de ani, așa cum l-am cunoscut din pozele ce mi le-au pus la dispoziție membrii familiei sale. Cu părere de rău, personal, nu l-am cunoscut în viață pe poetul crăsnean, aveam doar 9 ani când a fost asasinat. L-am cunoscut prin anii de studenție, citindu-i puținele pe atunci versuri ce au putut fi găsite, dar și din scurtele relatări ale rudelor și prietenilor de condei.
Am luat cunoștință mai îndeaproape de soarta-i tragică și marele talent abia pe la începutul anilor 2000. I-am cunoscut pe frații și sora din Crasna, pe foștii colegi de serviciu de la ziarul „Zorile Bucovinei”, pe foștii prieteni și cunoscuți. Am cunoscut opera de valoare a poetului, mai ales după apariția cărții „Hora vieții”, ediție îngrijită de Ion Țâbuleac din Moldova.
În acești ani de când am făcut cunoștinţă cu viața, soarta tragică, opera de valoare a sa, am scris multe despre poetul crăsnean. M-a impresionat și m-a pătruns sufletește totul ce a scris și a creat în scurta-i viață. Am publicat zeci de articole în toate ziarele și revistele noastre bucovinene, dar și în unele ziare și reviste din România și Moldova. Am scris chiar și în limba ucraineană câteva relatări despre marele nostru bucovinean pe care le-am publicat în mai multe ziare ucrainene.
Pe parcursul anilor am publicat patru cărți despre poet și opera sa – „Ilie Motrescu – coborâtor din semeția dacă”, „De-a pururi logodit cu tinerețea”, „Nestinsă-i făclia Poetuluі”, „Cu gândul la poetul Ilie Motrescu”. Am mai scos de sub tipar ediția bilingvă a primului volum de versuri ale poetului crăsnean „Cântarea Carpaților” (traducere în limba ucraineană – Maria Gulei), cât și folclorul cules de poet, volum pe care l-am întitulat „Pagini de folclor crăsnean”. Am scos la Biblioteca din Storojineț și un indice bibliografic în limbile română și ucraineană la cei 70 de ani ai poetului.
Am organizat prin satele noastre bucovinene, la Pătrăuții de Jos, Cupca, Prisăcăreni, Storojineț, Hliboca, cât și la sediul Societății „Mihai Eminescu” din Cernăuți, întâlniri cu rudele poetului, prezentări de carte. Am fost prezentă la Crasna, Cernăuți, Chișinău, România la toate omagierile și prezentările de carte dedicate lui Ilie Motrescu, la care am fost invitată alături de familia sa, dar și de alți oameni de bună credință. Nu în zadar, regretatul ziarist Dumitru Covalciuc m-a numit „Cronicara familiei Motrescu”. Pe parcurs am scris și despre frații și sora de la Crasna, le-am ajutat să-și publice cărțile.
Vreau să le mulțumesc acum, la ceas aniversar pentru Poet, familiei sale din Crasna care mi-au pus la dispoziție toate materialele necesare pentru a cunoaște îndeaproape viața și opera fratelui lor. Aduc sincere mulțumiri fratelui Constantin (Tatinuț) din Crasna și fratelui Grigore din Basarabia. Îmi plec cu pioșenie capul în fața memoriei luminoase a fraților săi trecuți și ei poate prea devreme în lumea umbrelor: Ștefan, George și Nicolae, cât și surorii sale Maria pe care i-am cunoscut și le-am apreciat talentul și omenia.
De asemenea, sincere mulțumiri ziarelor românești și ucrainene din ținut care mi-au publicat de-a lungul anilor materialele referitoare la poet, măsurile dedicate lui, prezentările de carte etc. – „Zorile Bucovinei”, „Libertatea Cuvântului”, „Concordia”, „Plai Românesc”, „Arcașul”, Almanahul „Țara Fagilor”, revista „Familia”, „Gazeta de Herța”, „Monitorul de Hliboca”, „Meleag Natal” (Storojineț), „Vidrodjenia”, „Ridnyi Krai”, „Novyi Deni”, „Osvita Bucovyny” ș. a.
N-aș vrea să uit nici de alți oameni de suflet mai mult sau mai puțin cunoscuți, care au scris și au publicat despre poetul crăsnean, i-au dedicat versuri și articole de proză, ba mai mult chiar i-au pus unele poezii pe note muzicale. Tuturor sincere mulțumiri și toată recunoștința noastră. Toată prețuirea mea distinsei doamne scriitoare Mariana Gurza din Timișoara (cu părere de rău trecută acum vreo trei ani și ea pe un alt tărâm), a cărei rădăcini bucovinene au adus-o mereu cu gândul la baștina părinților ei. Ilustra doamnă nu odată a publicat materialele mele dedicate lui Ilie Motrescu în periodicele din România. Cel mai frumos cadou ni l-a făcut nouă tuturor prin publicarea volumului APROPIERI, unde a inclus câteva materiale de ale mele, dar și ale ei proprii despre opera poetului crăsnean Ilie Motrescu. În special sunt referiri la volumul său de debut „Cântarea Carpaților”. De asemenea în permanență a publicat în revista „Logos și Agape” ce apărea, grație strădaniei ei, online la Timișoara, materialele mele dedicate memoriei poetului martir al neamului nostru. Alese cuvinte de laudă am pentru poeta și traducătoarea ucraineană Maria Gulei, care a tradus în întregime volumul de versuri „Cântarea Carpaților”. Datorită acestor traduceri opera începătoare a poetului a ajuns în zeci de școli ucrainene. Aceleași mulțumiri din suflet le aduc pictorului ucrainean Mykola Bendas care, la rugămintea mea, a pictat excelent portretul poetului Ilie Motrescu, și meșteriței populare ucrainene Liubov Vascul, care a cusut chipul său pe pânză. În lemn chipul poetului a fost sculptat de poetul și avocatul Emil Ianoș din România. Cu un cuvânt bun aș vrea să-l pomenesc acum pe regretatul compozitor și scriitor ucrainean Kuzma Smali, care a pus pe note muzicale versuri ale poetului român din culegerea „Cântarea Carpaților”. Versurile începătoare ale poetului crăsnean au mai fost puse pe note de profesorii de muzică din ținut Nicolae Percic și Ion Costinean. Le mulțumesc din suflet scriitorilor români Laurențiu Dragomir din București și Ion Țâbuleac (acum trecut și el în eternitate) din Chișinău, care au publicat cărți de și despre Ilie Motrescu. Un sincer „mulțumesc” aparte dlui Laurențiu Dragomir, președintele Asociației ASS Protecția Patrimoniului din București, pentru organizarea suitei de manifestări dedicate celor 80 de ani ai lui Ilie Motrescu, la București, unde am fost prezenți o mână de români din Nordul Bucovinei, cât și pregătirea și donația unor banere importante pentru muzeul „Ilie Motrescu” din Crasna, dedicate vieții și activității poetului martir. Tot domnia sa a fost inițiatorul creării acestui muzeu, în incinta Liceului din Crasna, care acum este muzeul etnografic „Ilie Motrescu”. Publică în permanență despre viața și creația poetului, fiind legat de Crasna și crăsneni. În permanență are grijă de noi, nordbucovinenii, organizând atâtea manifestări și lucruri de valoare pentru noi. N-aș vrea să-i uit nici pe ziariștii, poeții, bibliotecarii, profesorii, studenții, elevii, lucrătorii căminelor culturale din ținut care în diferite părți, în diferite perioade, în diferite limbi au publicat, au scris, au organizat manifestări, întâlniri, comemorări, prezentări de carte și vor mai face acest lucru și de acum încolo.
O mare contribuție la cunoașterea și valorificarea operei poetului bucovinean și-au adus și Societățile românești „Mihai Eminescu”, „Golgota”, „Junimea”. În special, sub egida Societății „Junimea” au fost organizate cinci ediții ale Festivalului de poezie pentru copii și tineret „Ilie Motrescu”.
Le mulțumim din suflet tuturor celor care au participat și au sprijinit în măsura posibilităților, moral și financiar, atât organizarea unor măsuri și festivaluri, cât și tipărirea cărților, parțial. Tuturor să vă dea Bunul Dumnezeu sănătate și să vă îndemne la fapte bune.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com