Scriitorul şi publicistul Grigore Crigan de mult timp a avut intenţia să scrie o carte neobişnuită despre un fenomen numit „Zorile Bucovinei”. Nu este vorba de publicaţia de expresie românească din regiune, care îşi începe numărătoarea anilor din februarie 1941, devenind o oglindă a vieţii comunităţii româneşti de pe aceste meleaguri, ci despre colectivul ei de creaţie. Conturând un portret spiritual colectiv, autorul a găsit detalii semnificative pentru fiecare „zorist”, numindu-şi opera „Cartea zoriştilor”.
Ea a văzut lumina tiparului cu câteva luni în urmă şi a fost lansată săptămâna trecută în incinta ziarului „Zorile Bucovinei” în prezenţa foştilor şi actualilor colaboratori, reprezentantului Consulatului General al României la Cernăuţi, Ionel Ivan.
Fostul secretar general de redacţie în decursul a mai bine de trei decenii, notoriul poet şi traducător, Mircea Lutic, consideră „Cartea zoriştilor” ca ceva unic, fiindcă puţine scrieri despre un colectiv de creaţie al unui ziar, găseşti în spaţiul literelor române, prezicându-i tui destin fericit. Iar criticul literar Ştefan Broască, care a prefaţat-o, a confirmat părerea că o astfel de carte trebuia să apară, fiindcă ea reprezintă o perioadă destul de extinsă a etniei româneşti în acest teritoriu. Au apreciat numea migăloasă şi cu discernământ a autorului veteranii „Zorilor Bucovinei” Ion Creţu, Viorel Airinei, Miliai Huţcal, Vladimir Cebotar, Simion Gociu, Tudor Andrieş, Vasile Carlaşciuc, precum şi actualii colaboratori Nicolae Torna, Maria Toacă şi Felicia Toma. Fireşte, chiar dacă ea, „Cartea zoriştilor” este voluminoasă, n-a putut să cuprindă întregul material selectat cu sârguinţă de scriitorul şi fostul redactor-şef adjunct al publicaţiei date, Grigore Crigan. Autorul se pregăteşte să editeze si volumul doi, iar în cele din urmă a declarat:
— Fiecare dintre Dumneavoastră, fiecare dintre cititori care va fi pasionat de fenomenul „Zorile Bucovinei” are posibilitate să continue.
Sursa foto: Nicolae Hauca