Istoricul zilei: 1 octombrie
La 1 octombrie 1777 s-a încheiat a doua și ultima domnie a lui Grigore al III-lea Ghica în Țara Moldovei.
Grigore al III-lea Ghica, sau Grigore al III-lea Alexandru Ghica, a fost domn al Moldovei de două ori: 18 martie 1764 – 23 ianuarie 1767 și septembrie 1774 – 1 octombrie 1777. A domnit și în Muntenia de la 17 octombrie 1768 şi până la 5 noiembrie 1769.
Era fiul lui Alexandru Matei Ghica, care a avut funcția de mare dragoman (traducător) şi a fost decapitat de Poartă, și nepot de frate al lui Grigore Ghica al II-lea.
În august 1758 Grigore Ghica este numit mare dragoman al Porţii, funcţie pe care o va deţine până în martie 1764, când este numit domn al Moldovei.
Pe plan intern Grigore al III-lea Ghica s-a arătat a fi administrator competent, a moderat fiscalitatea, a luat măsuri pentru a curma abuzurile dregătorilor domneşti. „…Mult se silia cu dreptatea ţării. Dajdiile cum le-a găsit de la alţi domni nu le-a mai adaos, ce încă le-a şi mai uşurat. Prea bine se îndreptase ţeara, de ştia fieşcare darea lui pe an”, scria cronicarul.
În 1764 a înfiinţat o manufactură de postav la Chipereşti, cu meşteri aduşi din Polonia şi Germania. A întreprins lucrări edilitare la Iaşi, unde a ridicat case impozante lângă Mitropolie, a alimentat oraşul cu apă şi a construit mai multe cişmele. A susţinut învăţământul, înfiinţând trei şcoli în care se studia greaca veche, greaca modernă şi limba română. Prin măsurile luate, a reușit să aducă țara la o relativă bunăstare.
Pe plan extern a promovat o politică prorusă, susţinând în secret ofensiva Rusiei împotriva Turciei. Adversar al politicii Imperiului Habsburgic, a refuzat cererile curţii vieneze de a-i înapoia pe refugiaţii ardeleni din Moldova.
Înlocuit cu Grigore Callimachi în 1767, câștigă tronul Țării Românești, de unde, cu ocazia ocupării Principatelor de către ruși, se lasă luat prizonier și dus în Rusia. Acolo a fost primit cu onoruri de Ecaterina II. Tronul Moldovei îl recâștigă după Tratatul de la Kuciuk-Kainargi în 1774.
În 1775 Austria obține Bucovina de la Imperiul Otoman, cu toate că domnitorul a protestat vehement, fapt pentru care austriecii au cerut turcilor să-l înlăture.
Soarta domnitorului era pecetluită şi el a fost executat de trimişii sultanului în noaptea de 1 spre 2 octombrie 1777 în casele „Beilicului” (han pentru străini) din Iaşi. Capul său a fost dus la Istanbul, iar corpul i-a fost înmormântat la mănăstirea Sfântul Spiridon din Iaşi.
În literatură este întâlnit ca personaj principal al primei piese de teatru scrise în limba română „Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa”. Iar renumitul scriitor Ion Druţă descrie ultimele zile ale domniei lui Grigore al III-lea Ghica în romanul său „Biserica albă”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com