Este un dor deosebit, pe care l-a simțit și l-a trăit cu firea sa profundă de poet Grigore Vieru. Cernăuțiul și întreaga Bucovină în comemorează la fel de sincer pe marele poet al românilor de pretutindeni, care la 14 februarie ar fi împlinit 85 de ani…
La Cernăuți, unde poetul Grigore Vieru venea să simtă clipa veșniciei cu gândul și cu inima la Eminescu, au fost tălmăcite creațiile sale în limba ucraineană. Evenimentul literar de anvergură este rezultatul muncii și înaltei iscusințe de traducător a lui Vitalii Kolodii. Remarcabilul poet bucovinean, care a tradus excelent poemul eminescian „Luceafărul”, s-a apucat să „îmbrace în haina sonoră” a limbii ucrainene și versurile lui Grigore Vieru. Și sârguința lui, de asemenea, s-a încununat de succes.
În ziua omagierii lui Grigore Vieru, plasăm pe site-ul „Libertății Cuvântului” un fragment din interviul solicitat lui Vitalii Kolodii în legătură cu publicarea traducerilor din creația lui Grigore Vieru. Prin aceasta îi vom comemora pe ambii maeștri neîntrecuți ai cuvântului artistic.
– Stimate Vitalii Kolodii, faptul vă în ultimii ani Dvs traduceţi în ucraineană mult şi excelent din literatura română este lucru cunoscut şi apreciat atât în Ucraina, cât şi în România şi Republica Moldova. Va sugerat cineva ideea de a vă adresa poeziei lui Grigore Vieru, sau aţi decis singuri?
– Să începem de la aceea că Grigore Vieru este un poet original, de un talent excepţional. Despre aceasta m-am convins mai demult, aducă ştiam că la Chişinău activează o personalitate neordinară – Grigore Vieru. Republicile noastre, fiind vecine, practicau des vizete reciproce ale scriitorilor, schimburi de delegaţii şi de realizări de creaţie. Despre Grigore Vieru am aflat pentru prima dată de la exegetul Oleksa Romaneţ, un cercetător profund al relaţiilor literare şi culturale ucraineano-moldo-române. Ceea ce mi-a povestit el despre Grigore Vieru mi-a trezit interesul faţă de creaţia acestuia. În 1965, când Grigore Vieru împlinise 30 de ani, a apărut un caz neaşteptat: o delegaţie a scriitorilor din Moldova, în componenţa căreia era şi Vieru, a sosit la Cernăuţi, la Festivalul de poezie a tinerilor literaţi. Eram şi eu tânăr pe atunci şi păstrez ca o amintire frumoasă o fotografie comună a scriitorilor bucovineni şi moldoveni.
– Mai târziu Grigore Vieru a declarat că, fiind copil, el credea că pe lume există numai un singur oraş — Cernăuţiul. De aceea avea o dragoste deosebită faţă de oraşul adolescenţei şi debutului literar al lui Mihai Eminescu. El nu putea să nu fie prezent la unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa culturală a românilor bucovineni din ultimul deceniu al secolului al XX-lea. La inaugurarea bustului lui Mihai Eminescu. Dvs, stimate Vitalii Kolodii, eraţi pe arunci preşedintele Organizaţiei regionale a Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina şi, împreună cu mari poeţi din România şi Moldova, printre care era şi Grigore Vieru aţi avut onoarea de a dezveli bustul.
– Acea întâlnire a fost de neuitat, când în curtea casei lui Aron Pumnul din Cernăuţi a fost inaugurat bustul lui Mihai Eminescu. În fotografia, care a înveşnicit clipa solemnă şi publicată de multe medii, sunt împreună cu Grigore Vieru şi Vasile Leviţchi. Por spune că apropierea noastră s-a produs demult, cu jumătate de veac în urmă. Evident că pe atunci n-am avut posibilitate să vorbesc despre particularităţile individuale ale creaţiei lui Grigore Vieru. Din critica literară urmăream ce se scrie despre el. Pentru mine demult era clar că Grigore Vieru este un mare poet liric. Îl preţuiesc foarte mult pe Grigore Vieru şi ca scriitor pentru copii.
Cu prilejul comemorării poetului, confraţii mei de condei Vasile Tărâţeanu şi Mircea Lutic mi-au propus să traduc în ucraineană din creaţia lui Grigore Vieru, adică să-mi continui seria de traduceri din literatura română, pe care am iniţiat-o cu volumele din opera lui Mihai Eminescu şi Carolina Ilica. Înainte de a realiza aceasta, m-am apucat să studiez mai profund scrisul lui Grigore Vieru. Nu voi spune ca un exeget sau ca un critic literar, ci ca un admirator al poeziei vierene şi ca traducător: Grigore Vieru este un poet de factură tradiţională. Chiar la începutul activităţii sale scriitoriceşti el s-a arătat a fi un continuator al realizărilor literaturii române şi universale. Da, poezia lui porneşte de la tradiţiile clase şi de la poetica folclorului. El a venit cu o voce nouă, plină de farmec. Se poate vorbi mult despre stilul lui Grigore Vieru. Este un stil inconfundabil. În majoritatea poeziilor sale poetul de foloseşte de schema clasică de creare a metaforei. El plasează fenomenul într-un astfel de context, încât acesta capătă o expresie specifică şi influentă. Să luăm, bunăoară, una din multele poezii despre mama, în care, în final, poetul constată că mâna mamei a îmbătrânit la el în creştet. Aici nu este nimic artificial, este o imagine esenţială a relaţiilor dintre mamă şi fiu. Poetul a perceput această sensibilitate şi a redat-o foarte fin. Chipul mamei în creaţia lui Grigore Vieru se deosebeşte prin profunzime. Este o sclipire nouă în literatura europeană şi universală. Poetul îndreptă lumina stelei mamei şi sentimentele sale filiale puternice spre inima cititorului. Şi acesta le percepe fără anumite complicaţii metaforice.
–Domnule Vitalii Kolodii, cum credeţi ce vor descoperi cititorii ucraineni, luând delectându-se cu traducerile Dvs. din creaţia lui Grigore Vieru, a acestui neordinar poet.
Apreciind după ecourile care au apărut în presă după publicarea traducerilor mele în revista „Kurier Dombasu”, am primit o scrisoare din partea redactorului acestea care a declarat că ciclul de traduceri din Vieru, propus de mine, este minunat. Pentru foarte mulţi cititori ucraineni aceasta a fost o descoperire a unui adevărat poet. Iar descoperirea unui adevărat poet este un fenomen pentru fiecare.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
