Viața zilnică este foarte agitată. Uneori, trebuie să ne deconectăm de agitația cotidiană și să luăm o pauză. Pentru a face acest lucru, nu este obligatoriu să planificăm o plimbare sau o excursie. Luând câteva unelte și mergând în grădină, obținem beneficii pe care atât mintea, cât și corpul le merită.
Într-un studiu privind efectele emoționale ale plantelor asupra oamenilor, cercetătorii au descoperit următoarele avantaje psihologice: îmbunătățiri ale memoriei, fericire și satisfacție, reducerea efectelor demenței, atenuarea tulburării de stres. O altă analiză recomandă crearea grădinilor terapeutice în spitale ca remediu împotriva stresului pacienților. Există tot mai multe analize care susțin expunerea și contactul cu „mediul verde” pentru bunăstarea generală.
Potrivit Societății Britanice de Psihologie, încorporarea grădinăritului în viața noastră implică totul, de la sarcinile simple, la cele laborioase. Se pot cultiva ierburi senzoriale, precum busuioc sau mentă și semințe de avocado rămase după consumul fructelor. Nu este necesar un teren mare de pământ pentru a profita de beneficiile grădinăritului pentru sănătatea noastră mintală și emoțională.
Deși beneficiile pe care grădinăritul le oferă minții și emoțiilor nu sunt noi, ele au devenit mult mai cunoscute după izolarea din pandemia de COVID-19. Mulți oameni au găsit un spațiu pentru terapie în grădină. Acest lucru este evidențiat de un raport al Universității din California. Grădinarii din mai multe ţări chestionați și-au exprimat sentimentul de bucurie, libertate și conexiune cu natura.
Sporește atenția. Specialiştii afirmă faptul că sarcinile îndeplinite sub influența calmantă a naturii sunt finalizate cu mai multă precizie. De asemenea, aflarea în aer liber întărește performanța memoriei. Un studiu recent susține că zonele verzi ajută la îmbunătățirea performanței academice. Mediile cu vegetație ornamentală dau o senzație de bine. Elevii adoptă atitudini mai bune, procesul de predare-învățare fiind favorizat.
Sporeşte stima faţă de sine. Cultivarea unei plante și urmărirea procesului de creștere a acesteia este o mare realizare. Ori de câte ori atingem un obiectiv, cultivăm un sentiment de mândrie și ne mărim stima de sine. Este un proiect căruia i-am dedicat timp, răbdare și multă responsabilitate. Cu alte cuvinte, este o mândrie. Un scenariu similar este prezentat de Universitatea din Florida: dacă un copil sau un tânăr plantează și îngrijește o plantă până când aceasta înfloreşte, va simți că a făcut magie. Acest lucru ajută la creșterea încrederii în sine.
Promovează creativitatea. Grădinăritul sporește creativitatea și inspirația, ceea ce este benefic pentru bunăstarea mintală. E vorba despre grădinile de acasă și despre posibilitatea personalizării acestora pentru a reflecta pasiunile, valorile și preferințele grădinarului.
Întărește relațiile sociale. Conceptul de grădină comunitară a devenit popular. Aceste spații sunt considerate „sfere ale sociabilității”. Într-o lucrare publicată de Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătate Publică, se evidențiază conexiunile sociale care se construiesc în timpul actului comun de grădinărit.
Ajută la reducerea stresului și anxietății. Pe măsură ce omul îşi concentrează atenția asupra sarcinilor de grădinărit, se minimalizează povara negativă. Aerul proaspăt, atingerea pământului și simțirea soarelui elimină condițiile stresante. Un studiu afirmă faptul că grădinăritul comunitar este o modalitate de a ameliora stresul și anxietatea. În același timp, promovează obiceiurile susținute în natură, ceea ce duce la o viață activă și sănătoasă. Aceeași lucrare vorbește despre influența grădinăritului în reducerea riscului de boli cronice.
Grădinăritul este benefic și pentru bunăstarea fizică. Pe lângă faptul că hrănește mintea și reglează emoțiile, petrecerea timpului liber în grădină este benefică pentru sănătatea fizică. Dacă nu există posibilitate de a merge la sală sau de a face sport, în grădină există oportunitatea de a vă menține în formă. Atunci când omul lucrează în grădină, face exerciții de intensitate moderată. Când sapă, greblează, sau ridică ghivece, este pusă în mişcare partea superioară și inferioară a corpului. Crește flexibilitatea, se întăresc articulațiile, densitatea osoasă devine mai mare, scade tensiunea arterială, se întăresc mușchii picioarelor și spatelui.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com