Fiecare cetățean ucrainean e dator 284 $ la Fondul Monetar Internațional. Ultima dată am primit bani de la FMI în luna aprilie a anului trecut. De fapt, a fost un avans de 1 miliard $ sub cuvânt de onoare că vor fi îndeplinite în continuare cerințele Fondului. Dar cerințele nu au fost îndeplinite. Ucraina nu a promulgat legea privind înființarea unei instanțe judiciare speciale responsabile de cazurile de corupție și nu a ridicat moratoriul la vânzarea pământurilor. Acum trebuie să întoarcem 12 miliarde de dolari SUA împrumutate în anii precedenți de la FMI. Dacă raportăm această cifră la populația Ucrainei (conform ultimelor date ale Comitetului de Stat pentru Statistică, Ucraina numără aproximativ 42 milioane de locuitori), reiese că fiecare cetățean ucrainean, indiferent de vârstă, duce în spate o datorie de aproximativ 8 mii grivne, echivalentul a 284 $.
Anterior, ministrul Finanțelor, Oleksandr Danyliuk, declara că Ucraina a fost eliminată din programul de împrumut al FMI. Se pare că străinii nu mai cred în reformele noastre și nici chiar în dorința autorităților de la Kiev de a plăti aceste datorii. Reamintim că după 2014, guvernul Iațeniuk a făcut primele mari împrumuturi de la FMI. Aceste fonduri au fost acordate în schimbul unor condiții concrete. În consecință, au crescut dramatic tarifele la utilități. Guvernul a mai făcut un pas dificil ridicând efectiv vârsta de pensionare la 60 de ani, deoarece Fondul a insistat asupra reducerii deficitului bugetului Fondului de Pensii. Evident, lista cerințelor înaintate de FMI este mult mai lungă, prioritară fiind lupta împotriva corupției. Dacă deschidem pagina-web a Fondului, aflăm că în acest an Ucraina urmează să achite 2,352 miliarde de dolari din datorie, în 2019 – 1,823 mlrd. $, în 2020 – 1,275 mlrd. $ și în 2021 – 1,472 mlrd. $. Restul datoriilor vor fi rambursate până în anul 2025. Președintele Petro Poroșenko a încercat să convingă conducerea Fondului că Ucraina își va onora promisiunile. La Forumul Economic Mondial de la Davos el s-a întâlnit cu șefa Fondului, Christine Lagarde, care a promis acordarea unei tranșe în valoare de 1,9 miliarde dolari. Promisiunea doamnei Lagarde vine ca un colac de salvare pentru autoritățile de la Kiev. Fără sprijinul FMI moneda națională riscă să se prăbușească, iar acest scenariu este foarte dezavantajos pentru elita politică aflată la putere, în preajma alegerilor prezidențiale și legislative din 2019. Directorul-adjunct al Băncii Naționale a Ucrainei, Dmytro Sologub, consideră că Ucraina nu va reuși să obțină următoarea tranșă de credit de la Fondul Monetar Internațional (FMI) în primul trimestru al anului 2018. Potrivit lui, este destul de dificil de prognozat perspectivele cooperării cu FMI. „Obținerea următoarei tranșe de credit în primul trimestru al anului 2018 nu este un termen realist nici din punct de vedere tehnic. Există niște proceduri foarte complicate. În general chiar și perspectivele viitoarei cooperări cu Fondul Monetar sunt dificil de prognozat, pentru că totul depinde de faptul dacă vor fi adoptate legile corespunzătoare”, a menționat D. Sologub.
Pe continentul european nu există nici o țară din fosta tabără socialistă care să nu primească împrumuturi de la FMI. Schema „împrumut pentru reforme“ funcționează impecabil. Țara aflată în declin economic, primește un împrumut în baza anumitor condiții. Pe de altă parte, importantă nu este dobânda, ci pachetul de reforme necesare din punctul de vedere al organizației care oferă împrumutul. Am fi naivi să credem că străinii se gândesc la prosperitatea noastră. Totuși, Ucraina a nimerit în capcana împrumuturilor. Căderea industriei, pierderea piețelor, războiul și instabilitatea sistemului politic au făcut din Ucraina un ostatic nefericit al FMI. Reformele impuse au dus la sărăcirea populației și ruinarea potențialului economic al țării. În istoria modernă nu există astfel de exemple, atunci când reformele occidentale (a se citi americane) au adus prosperitate și o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai în vreo țară.