Intrăm în sezonul de încălzire cu un nou preț la gaz. Așa era și de așteptat și despre aceasta se vorbea încă de cu vară, în lunile cu arșiță insuportabilă. Unii sinoptici afirmă că iarna va fi grea, poate cea mai grea în ultimii o sută de ani, alții că, din contra, va fi blândă. Oamenii noștri, știind „năravul” funcționarilor, au pronosticul lor: dinspre Fondul Monetar Internațional întotdeauna bate vânt rece, care te pătrunde până la măduva oaselor și-ți curăță buzunarele de parale. Anume majorarea prețurilor la gaz este un „capriciu” al FMI. Dar o altă soluție nu există. Dacă Guvernul ucrainean nu îndeplinește această cerință, Fondul nu acordă credite. Atunci este în pericol economia țării, valuta națională, care în prag de iarnă poate pierde din valoare și cauza hiperinflația. Atunci suntem pierduți cu totul, căci Ucraina nu va fi în stare să întoarcă datoria externă.
La ședința Guvernului din 19 octombrie s-a anunțat că, de la 1 noiembrie prețul la gaz pentru populație va fi de 8.550 grivne pentru mia de metri cubi. Este o majorare cu 23,5 la sută. Premierul Volodymyr Groisman consideră că nu-i o majorare atât de îngrozitoare. „Se planifica majorarea cu 60 la sută, dar în rezultatul negocierilor am reușit să obținem un tarif mai convenabil”, a explicat șeful executivului. Iar zilele acestea Volodymyr Groisman i-a bucurat pe consumatori că la finele sezonului de încălzire nu va fi efectuată a doua majorare.
Ucraina intră într-un an „fierbinte” al campaniei electorale și „regulile jocului” nu prevăd nemulțumirea electoratului, care poate fi foarte păgubitoare pentru cei de la conducere. Dar ce poate stârni o revoltă a maselor decât majorarea prețurilor, mai ales la agenții energetici?!
Acum potențialii deputați și candidați la președinție nu mai promit planuri grandioase de gazificare a satelor. Știu prea bine că în acest mod nu vor putea atrage de partea lor electoratul. Acesta are dureri de cap cu tarifele, care cresc ca pe drojdii, și cu sistemul de alocare a subvențiilor atât de imperfect. Unica ieșire din situaţie pentru oamenii noștri, mai ales pentru cei de la țară, sunt lemnele de foc. Ți-ai adus o mașină de lemne și scoți iarna în capăt. Până și la sediul Administrației Regionale de Stat au fost descărcate mașini cu lemne. Acesta este deja un argument că situația este complicată.
Dacă treci prin satele noastre, în curţile caselor frumoase cu etaj vei vedea grămezi de lemne. Dacă astă vară un camion cu lemne costa în jur de 8,5 mii grivne, în prezent – chiar 10 mii. Deoarece pensionarii din localitățile sătești primesc pensii destul de modeste, pentru combustibil trebuie să plătească o bună parte din venituri. În timp ce Guvernul și FMI se înțeleg în privința noii linii de credit pentru Ucraina, în pădurile ei lucrează de zor ferestraiele mecanice. Lucrătorii silvici afirmă că în momentul de față este un agiotaj mare în privința lemnelor de foc. Dar pădurea are și ea legile și posibilitățile ei, care sunt limitate. Tarifele mari la agenții energetici trebuie, în cele din urmă, să-i impună pe oameni la aplicarea tehnologiilor economicoase, așa cum se procedează în alte colțuri ale lumii, atunci „iernile Fondului Monetar Internațional” nu vor părea atât de îngrozitoare. De fapt, ele bântuie în țările sărace și cu economie neeconomicoasă.