La 1 mai 1919, guvernele bolşevice ale Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse şi Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene au transmis un ultimatum României, cerându-i evacuarea din Basarabia şi Bucovina în 48 de ore.
România a fost învinuită că nu şi-a retras armata din Republica Democratică Moldovenească, conform Acordului din 20 februarie 1918, stil vechi (5 martie 1918, stil nou), că „a devenit unul dintre focarele contrarevoluţionare ruse”, că vrea „să răstoarne puterea sovietică din Ungaria”. Nota impunea „evacuarea imediată a trupelor române, a funcţionarilor şi agenţilor din întreaga Basarabie” în timp de 48 ore. Iar în cazul neîndeplinirii ultimatumului, RSFSR şi RSS Ucraineană „vor considera că dispun de întreaga libertate de acţiune faţă de România”.
Nota ultimativă din 1 mai 1919 a fost înmânată României în contextul revoltelor provocate de bolşevicii ruşi şi ucraineni în Basarabia pentru a motiva intervenţia Armatei Roşii pe acest teritoriu, recunoscut la Conferinţa de pace de la Paris ca fiind unit deja la România. La 2 mai 1919 RSS Ucraineană dubla ultimatumul RSFSR. Trebuie menţionat că la acea perioadă puterea sovietică în Rusia nu era recunoscută de marile puteri, iar Notele acesteia nu aveau un caracter juridic.
Evident că România respinge ultimatumul şi luptă cu bolşevicii ruşi pe Nistru, aducând tot mai multe trupe din interiorul țării, continuând recrutările pentru apărarea României Mari, deoarece pericolele erau multe şi aliaţii României nesiguri. Obiectivele sovietice erau clare, aşa cum au apărut şi în schimbul de telegrame între Lenin şi Bela Kuhn, de a invada Basarabia şi de a înfrânge în Galiţia trupele ucrainene petliuriste, pentru a face joncţiunea cu bolşevicii unguri, ameninţând România şi dinspre nord.
La 25 mai 1919 guvernele celor două republici unionale au transmis guvernului României o declaraţie, în care se spunea „din momentul desfiinţării frontului rus din România, Guvernul român a pus mâna pe un imens patrimoniu militar, feroviar şi al Crucii Roşii, în final — guvernul Rusiei şi Ucrainei îşi declină orice răspundere pentru soarta valorilor aduse pe timpul guvernului ţarist în Rusia”. Declaraţia vine în urma eşecului militar din Basarabia şi Bucovina. Guvernul de la Moscova sugera ideea că ar refuza la pretenţiile sale teritoriale în schimbul unei recompensări economice. Problema tezaurului României evacuat pe timpul ţarismului în Rusia a fost pusă în relaţie directă cu cea a Basarabiei.
Aceasta a fost o repetiție a evenimentelor din 28 iunie 1940, când în rezultatul ultimatumului trupele sovietice au ocupat Basarabia și nordul Bucovinei, instaurând pe aceste teritorii regimul totalitar bolșevic.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com