La 12 mai 113, la Roma a fost inaugurată „Columna lui Traian”, monument care ilustrează episoade ale războiului purtat de romani împotriva dacilor din 105-106 și victoria împăratului Traian în acest război. Se consideră că arhitectul „Columnei lui Traian” este Apollodor din Damasc, cel care a construit și podul de la Porțile de Fier. Cele 124 de episoade, care ilustrează războaiele daco-romane, constituie un original act de naștere al poporului român. Monumentul a fost construit din ordinul împăratului Traian, pentru comemorarea victoriei sale în Dacia, care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere – la nord – de Forul roman. Terminată în 113, columna are exteriorul prevăzut cu un faimos basorelief sculptat, în formă de spirală, care reproduce artistic sub o formă epică războaiele dintre romani și daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei. Columna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone. Apolodor sau Apollodoros din Damasc (60-125) a fost un arhitect greco-sirian, favorit al împăratului roman Traian. Apolodor construiește între anii 103-105 podul de peste Dunăre între Pontes (azi satul Kostol/Custura din Serbia) și Drobeta (Turnu-Severin de azi). Podul era lung de circa 1135 m, lat de circa 15 m, înalt de circa 19 m, fiind construit din bârne de lemn încrucișate, sprijinite de piloni construiți din piatră, cărămidă, mortar și ciment natural numit „pozolană”, fabricat din cenușă vulcanică adusă din Italia). Nu se cunosc amănunte despre metoda de construcție, dar se presupune că Apolodor, cu ajutorul triburilor dace din sudul Carpaţilor (Oltenia actuală), aliate ale Romanilor și potrivnice lui Decebal a deviat cursul Dunării și apoi a ridicat picioarele podului. În 1858 Dunărea a înregistrat un nivel atât de scăzut încât s-au putut zări și construcțiile de sub apă.
La 12 mai 1581 a fost fondată Universitatea din Cluj. Această universitate este cea mai veche instituție de învățământ superior din România, fiind succesoare a Colegiului Iezuit din Cluj, înființat în 1581. Ea poartă numele a doi oameni de știință proeminenți din Transilvania – microbiologului Victor Babeș și matematicianului maghiar Janos Bolyai. Oferă programe de studiu pe trei linii principale, în limba română, limba maghiară și în limba germană, dar și module de studiu în engleză, franceză și în italiană. Universitatea Babeș-Bolyai are un număr de aproximativ 50.000 de studenți înscriși la toate nivelele academice și o comunitate academică de aproape 55.000 de persoane. Ocupă prima poziție în metarankingul universităților din România.
La 12 mai 1933 a decedat scriitorul român Jean Bart (Eugeniu P. Botez). A fost fiul generalului Panait Botez. Cursul primar l-a făcut la Iaşi, având printre dascălii săi şi pe Ion Creangă. Pseudonimul literar Jean Bart l-a împrumutat de la un faimos corsar flamand din secolul al XVII-lea. Este un nume important pentru proza română, un scriitor autentic și original, care a cultivat pentru prima dată în literatura română jurnalul de bord și schița marină – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui – iar prin „Europolis”, care i-a încoronat opera, ne-a dăruit primul și cel mai autentic roman al unui port românesc. A fost membru corespondent (din 1922) al Academiei Romane si membru fondator al Revistei Maritime și întemeietor al Ligii Navale Române.
La 12 mai 1936 s-a născut pictorul ucrainean, Ivan Marciuk, artist plastic popular din Ucraina, laureat al Premiului Naţional „T. Şevcenko”. Este autorul a circa patru mii de lucrări, executate cu aplicarea a nouă tipuri de tehnică. În anul 2007 el a fost inclus de ziarul britanic „The Daily Telegraph” în rating-ul celor 100 de geniilor contemporaneităţii.
În ziua de 12 mai a anului 1967, la Chișinău, RSS Moldovenească, s-a stins din viață poetul Liviu Deleanu (Lipa Cligman). S-a născut la 8 februarie 1911, la Iaşi, România, şi este un poet liric, stilist remarcabil şi mânuitor iscusit al cuvântului. Talentul liric al scriitorului s-a manifestat în chip strălucit în poeziile de dragoste, întemeiate pe sentimente sincere, exprimate cu o măiestrie aleasă. Măiestria literară a lui Deleanu constă nu numai în abordarea ingenioasă, amplă şi profundă a unor subiecte, teme, probleme de mare interes şi importanţă, ci şi în evocarea subtilă a unor sentimente gingaşe, în recrearea unei atmosfere favorabile dezvăluirii acestor sentimente. Un domeniu specific de manifestare a măiestriei lui Liviu Deleanu îl constituie sonetul.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com