Anul 1849. Delegaţia adunării românilor de la Sibiu, Transilvania, condusă de episcopul ortodox Andrei Șaguna, prezintă împăratului austriac Petiţia generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina. Documentul revendica, în principal, recunoaşterea naţiunii române în cadrul Imperiului austriac. Petiţiunea cerea unirea românilor într-un stat de sine stătător, cu o administraţie naţională care să decidă în problemele politice, folosirea limbii române în administraţie, totul sub umbrela Imperiului Habsburgic. De asemenea, românii transilvăneni mai solicitau şi un reprezentant pe lângă guvernul imperial, pentru a reprezenta interesele românilor la Viena şi organizarea unui congres al tuturor românilor.
Mitropolitul Andrei Șaguna (1809-1873) a militat pentru drepturile românilor din Transilvania, printre acţiunile sale numărându-se înfiinţarea Tipografiei eparhiale din Sibiu (1850), înfiinţarea Gimnaziului Românesc din Brașov în 1851, dar şi al Seminarului Andreian. A fost membru de onoare al Academiei Române.
Anul 1856. Încep consultările în cadrul Congresului de pace de la Paris (13 februarie-18 martie), care au pus capăt Războiului Crimeii. Partea din tratatul semnat la 18 martie, referitoare la Principatele Române, prevedea înlăturarea protectoratului rusesc asupra lor, menţionând suzeranitatea otomană, dar punându-le sub garanţia puterilor europene (Franţa, Anglia, Austria, Rusia, Turcia, Prusia şi Regatul Sardiniei), care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări prin revizuirea Regulamentelor organice potrivit dorinţelor româneşti.
Se stabileşte libertatea navigaţiei pe Dunăre şi neutralitatea Mării Negre, precum şi înfiinţarea „Comisiei europene a Dunării” cu sediul la Galaţi. Totodată, Tratatul de pace stabilea retrocedarea către Moldova a Basarabiei istorice (a viitoarelor judeţe Bolgrad, Cahul şi Ismail, amplasate în sudul Basarabiei ţariste).
Anul 1867. A fost interpretat în premieră la Viena valsul „Dunărea albastră” al compozitorului austriac Johann Strauss junior.
Anul 1877. A decedat actorul, regizorul şi dramaturgul român Costache Caragiale (1815-1877). În 1852 el a devenit cel dintâi director al Teatrului Mare (Naţional). În 1887 fratele său mai mic, Iorgu Caragiale, construiește propriul său teatru în București, iar nepotul său, Ion Luca Caragiale, avea să devină unul dintre marii dramaturgi români.
Anul 1895. S-a stins din viaţă Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu, preot, poet şi prozator (1823-1895). Iraclie Porumbescu a fost unul dintre primii scriitori români din Bucovina. El a colaborat la periodicele „Albina Românească”, editată de Gheorghe Asachi la Iaşi, „Bucovina” (Cernăuți), „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” (Braşov), „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Românul” (București), „Zimbrul” (Iași), „Fântâna Blanduziei” (București) ș.a. Se remarcă în calitate de autor de versuri (balade, poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric („Anița”), prelucrează legende din popor („Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița”) sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești („Stâna”). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului, elogiază unii luptători români din Revoluția de la 1848 sau își exprimă compasiunea pentru cei loviți de soartă.
La 13 februarie este marcată Ziua mondială a radioului, care a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe Generale a UNESCO, pentru a fi marcată, anual, la 13 februarie. La 14 ianuarie 2013, în cadrul celei de-a 67-a sesiuni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a recunoscut în mod oficial proclamarea de către UNESCO a Zilei mondiale a radioului, la 13 februarie, reprezentând data la care în 1936 a fost înfiinţat postul de radio al Naţiunilor Unite.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com