Anul 1854. A fost eliberat primul patent pentru un acordeon pe teritoriul american.
Anul 1855. Apare săptămânal la Iaşi, Moldova, revista ştiinţifică, istorică şi literară „România literară”, editată de Vasile Alecsandri. În paginile revistei, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul „Cântarea României”.
Anul 1864. Împăratul rus Alexandru al II-lea a aprobat cererea călugărilor veniţi de la mănăstirea Neamţ de a întemeia la Chiţcani în Basarabia ţaristă, mănăstirea Noul Neamţ.
Anul 1914. A avut loc premiera filmului istoric „Cetatea Neamţului”, după nuvela lui Costache Negruzzi și piesa lui Vasile Alecsandri. Realizat cu mijloace modeste, cu concursul ansamblului Național craiovean, filmul (care s-a pierdut) prezintă interes pentru faptul că scenariul a fost scris și realizat de scriitorii Emil Gârleanu și Corneliu Moldovan.
Anul 1918. La chemarea Sfatului Ţării, în Chişinău au intrat trupele armatei române şi franceze. Comandantul unităţilor bolşevice din Chişinău expediază în aceiaşi zi o telegramă Sovietului soldaţilor şi marinarilor din Odesa, în care se propunea lichidarea Sfatului Ţării. La Petrograd ministrul român Diamandy este arestat împreună cu personalul diplomatic şi întreaga misiune militară.
Diplomatul sârb Spoilaikovici îşi înştiinţează ministerul de externe că „planul bolşevicilor este revoluţia în România şi intrarea sa, împreună cu Basarabia, ca republică română în componenţa Republicii Federative Ruse”. După un ultimatum, Consiliul Comisarilor Poporului al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Lenin), rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război.
Anul 2001. La Bucureşti a încetat din viaţă graficianul Sabin Ştefănuţă, devenit cunoscut în Occident pentru că a consacrat conceptul de Noua Renaştere sau de Renaştere Modernă. Sabin Ştefănuţă s-a născut la 14 iunie 1943, la Sibiu. A absolvit cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia grafică, în anul 1973. A făcut studii de istoria picturii şi iconografie la Moscova şi Sankt Petersburg (1974). În anul 1987 a părăsit România şi s-a stabilit în Germania. Sabin Ştefănuţă a avut expoziţii personale în România, Germania şi Republica Moldova. A publicat volumul de eseuri „Atelier” (Editura „Fiat Lux”, Bucureşti, 1998).
Sabin Ştefănuţă a fost unul dintre cei mai „nepământeni” oameni. Avea în permanenţă aerul că tocmai a sosit dintr-o ţară imaginară. În pofida marii varietăţi de subiecte, tehnici, abordări compoziţionale şi opţiuni cromatice, creaţia plastică a lui Sabin Ştefănuţă apare, privită din perspectiva oricărui fragment al ei, ca un discurs unitar care s-a dezvoltat în timp după un proiect bine conceput şi atent articulat. Sabin Ştefănuţă nu avea o sensibilitate maladivă, de tip romantic-paseist. În viziunea sa, necesara reîntoarcere în timp, pentru care pleda în mod explicit, se oprea, dimpotrivă, la o etapă plină de însufleţire a dezvoltării umanităţii: Renaşterea europeană.
La 13 ianuarie în Ucraina este ajunul sărbătorii Sfântului Vasile, marcat pe stil vechi, mai numită „Seara darnică”. Gospodinele gătesc bucate alese pentru cină. Este începutul anului nou pe stil vechi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com